Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR) Marian Enache afirmă, referindu-se la decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2024, că, în evaluarea constituţionalităţii procesului electoral, Curtea hotărăşte pe baza informaţiilor pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează, iar înscrisurile care cuprind aceste date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate.
”Curtea nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităţilor publice specializate care au avut incidenţă în procesul electoral, însă are competenţa să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României”, a explicat el.
”Alegerile, indiferent de tipul acestora, nu pot fi considerate libere dacă nu au fost corecte, astfel că putem afirma că premisa pentru exprimarea în mod liber a voinţei politice a alegătorilor este caracterul corect al procesului electiv. Prin urmare, apreciem că, în evaluarea constituţionalităţii procesului electoral în sensul respectării caracterului corect şi liber al alegerilor, Curtea Constituţională hotărăşte pe baza informaţiilor oficiale pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează în mod direct sau pe canale oficiale în spaţiul public. Înscrisurile care cuprind aceste informaţii/date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate. Curtea nu are competenţa constituţională de a le înlătura şi nu este obligată să pună în discuţia competitorilor electorali aceste informaţii, beneficiind de o marjă de apreciere în evaluarea şi valorizarea lor în cadrul procedurii sale. Dreptul de apreciere a informaţiilor/datelor/concluziilor este unul care ţine de competenţa exclusivă a judecătorului cauzei”, a explicat Enache într-un interviu pentru juridice.ro.
El a precizat că CCR nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităţilor publice specializate care au avut incidenţă în procesul electoral, însă are competenţa să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României.
În ambele cazuri (sesizare la cerere sau autosesizare), Curtea Constituţională a indicat informaţiile şi documentele pe care le-a examinat şi pe care şi-a întemeiat actul său jurisdicţional.
Conform lui Marian Enache, în Hotărârea nr. 32/2024, privind anularea alegerilor, Curtea a motivat faptul că neregulile constatate au avut un impact major şi determinant asupra rezultatului electoral.
”De altfel, în acest sens, proiectul de raport al Comisiei de la Veneţia (paragrafele 43, 59 şi 77) chiar confirmă că anularea procesului electoral nu poate fi realizată decât în condiţiile exigenţelor mai sus menţionate, care, de altfel, au fost valorificate de CCR. Motivarea Curţii Constituţionale respectă principiul transparenţei şi verificabilităţii informaţiilor utilizate în argumentare atât prin indicarea lor, cât şi printr-o evaluare corespunzătoare a documentelor furnizate de autorităţile publice specializate”, a subliniat preşedintele CCR.
