Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că negarea repetată, de către reprezentanţii Kremlinului, a implicării în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale şi acte de urmărire penală.
”Interferenţa rusă este documentată; în România, instituţiile îşi fac treaba şi vor prezenta probele în faţa judecătorilor”, arată el. Totodată, Grindeanu atrage atenţia că România ”trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari şi să transmită un semnal clar că nu are nimic de învăţat din «înţelepciunea rusească»”.
”Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeaşi notă de manipulare şi de negare a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România. Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale şi acte de urmărire penală. Interferenţa rusă este documentată; în România, instituţiile îşi fac treaba şi vor prezenta probele în faţa judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democraţiei nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar”, a afirmat Sorin Grindeanu, miercuri, într-o postare pe Facebook.
El a reiterat ideea că România a fost ţinta unor campanii hibride pentru a fi influenţate alegerile prezidenţiale.
Radu Miruţă: La PSD e un discurs dublu
”Instituţiile statului – unele vizibile, altele mai puţin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc şi orientat direct spre destabilizarea societăţii şi influenţarea alegerilor. România a fost ţinta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influenţa alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, dar şi de a destabiliza mai larg ordinea publică şi instituţiile statului. Şi vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că ameninţarea nu a dispărut”, a adăugat liderul PSD.
Potrivit lui Grindeanu, acesta ”este, de fapt, un caz-şcoală”.
”Un exemplu de coordonare şi reacţie instituţională din care multe state europene vor avea de învăţat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari şi să transmită un semnal clar că nu are nimic de învăţat din «înţelepciunea rusească». Democraţia în România nu este pasivă: se apără, se adaptează şi răspunde ferm atunci când este atacată”, a conchis el.
