Guvernul României a tras un semnal de alarmă privind ritmul de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un program finanțat din fonduri europene menite să stimuleze modernizarea infrastructurii, reformele și investițiile strategice până în 31 august 2026. Într-o serie de declarații și întâlniri recente, premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au formulat un apel ferm către ministere și instituții implicate să accelereze ritmul reformelor și investițiilor, subliniind riscurile pierderii unor sume semnificative dacă angajamentele nu sunt îndeplinite la timp.
Prioritate: finalizarea proiectelor și reformelor până în august 2026
Potrivit ministrului Pîslaru, România trebuie să absorbă aproape 11 miliarde de euro în următoarele șase luni, prin proiecte deja finalizate și recepționate, dar și prin reforme care să respecte calendarul agreat cu Comisia Europeană. Aceasta este etapa crucială a implementării PNRR, care marchează distanța de parcurs până la termenul limită de 31 august 2026 pentru a transmite către Bruxelles cererile de plată rămase (Cererea de plată 5 și Cererea de plată 6).
Pîslaru a făcut o comparație între primăvara lui 2025, când erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro din alocările PNRR, și situația actuală, în care suma depășește 10,15 miliarde euro — o creștere notabilă, dar totodată o confirmare a efortului suplimentar necesar pentru a dubla această valoare în următoarele luni.
Mesajul premierului: responsabilitate politică și risc de pierdere a fondurilor
La reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, premierul Bolojan a cerut ca angajamentele asumate pentru implementarea reformelor și investițiilor să fie respectate fără întârzieri și blocaje administrative. El a subliniat importanța plății la timp a facturilor pentru lucrările deja efectuate în cadrul proiectelor PNRR, atrăgând atenția asupra riscurilor financiare și de credibilitate.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii”, a spus Bolojan, precizând că miniștrii și secretarii de stat ar putea fi revocați din funcție dacă România pierde bani europeni din cauza întârzierilor sau a nerealizării proiectelor asumate.
Cum stă România la absorbția fondurilor
Guvernul raportează că România a depășit pragul de 50% din valoarea totală a PNRR absorbite — adică peste 10,7 miliarde euro primite și validate — ceea ce reflectă o mobilizare mai intensă în comparație cu anii anteriori. Totuși, este nevoie de un ritm mult mai accelerat în următoarele șase luni pentru a îndeplini cerințele financiare și de reformă.
Implementarea proiectelor este monitorizată periodic, iar stadiul acestora — fie că sunt „verzi” (în grafic), „galbene” (cu întârzieri moderate) sau „roșii” (susceptibile de a fi ratate) — este analizat detaliat cu instituțiile responsabile, pentru a identifica blocajele și soluțiile de remediere necesare.
De ce este importantă această mobilizare
PNRR cuprinde investiții în domenii cheie precum infrastructura de transport, sănătatea, educația, digitalizarea serviciilor publice sau eficiența energetică. Neîndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate poate duce la penalități financiare, pierderea banilor europeni alocați și afectarea imaginii României ca partener de încredere în fața Comisiei Europene.
De asemenea, implementarea la timp a reformelor promise este un indicator important pentru perspectivele economice și investiționale ale României în următorii ani.
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost conceput ca parte a mecanismului european de sprijin post-pandemic și vizează modernizarea economiei, creșterea rezilienței și convergența cu standardele europene. România trebuie să respecte termene stricte pentru trimiterea cererilor de plată și realizarea reformelor asociate fiecărei tranșe financiare, iar eforturile actuale reflectă intensificarea acestei implementări în ultima fază a programului.
