România trebuie să continue ajustarea fiscală în următorii ani, cu eforturi ample, care, pe lângă disciplina cheltuielilor, ar trebui să presupună şi creşteri substanţiale de venituri bugetare, prin eficienţă mai ridicată a colectării, dar şi majoraea unor taxe şi impozite, potrivit unui raport OCDE analizat de Profit.ro.
Printre opţiunile prezentate în raportul OCDE sunt eliminarea (sau majorarea semnificativă) a plafonului la care activităţile independente plătesc contribuţii la pensie şi salariu, interzicerea regimului de microîntreprindere pentru activităţi de consultanţă şi profesii liberale, impozitre mai mari la venituri din dobânzi, chirii şi câştiguri de capital, eliminarea cotei reduse de TVA la hoteluri şi restaurante, dar şi creşterea intervalului de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe locuinţe.
Raportul OCDE precizează că prezintă opţiuni pentru creşterea veniturilor guvernamentale, „într-un mod prudent, printr-o administrare fiscală mai eficientă şi reforme care sporesc veniturile fiscale, reducând în acelaşi timp la minimum distorsiunile şi sporind echitatea”.
Propuneri importante de schimbări fiscale, conform Profit.ro:
– plafonul la care se achită contribuţii (pensie şi sănătate) pentru venituri din activităţi independente ar trebui eliminat sau majorat semnificativ, cel puţin pentru contribuţiile la sănătate.
– majorarea impozitelor pe venituril din chirii prin reducerea deducerii standard permise de 40%.
– creşterea cotelor de impozitare ale altor venituri din investiţii la 16%, deoarece majoritatea acestora sunt impozitate cu 10% (de exemplu, câştiguri de capital, chirii, dobânzi, redevenţe).
– la microîntreprinderi, autorităţile ar trebui să excludă sectoarele extrem de profitabile ai căror proprietari pot respecta regimul fiscal general, cum ar fi consultanţa şi profesiile liberale, deoarece acestea beneficiază în mod disproporţionat de sistem datorită marjelor ridicate, consideră OCDE.
– impozitele recente pe cifra de afaceri aplicate întreprinderilor mari ar trebui eliminate treptat.
– banda de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe proprietăţi rezidenţiale ar putea fi majorată progresiv pentru a ajuta România să atingă niveluri de venituri similare cu media OCDE.
– mai mult, concesiile şi scutirile fiscale ar trebui să fie limitate şi mai bine direcţionate, concentrându-se pe contribuabilii vulnerabili, clădirile publice sau un grup restrâns de organizaţii specifice de utilitate publică. eliminarea cotei reduse de TVA pentru hoteluri şi restaurante.
– trecerea la cota standard de TVA, de 21%, a articolelor consumate în principal de gospodăriile cu venituri mai mari, cum ar fi mesele la restaurant şi cateringul, cazarea la hotel şi cultura, este o opţiune bună pentru creşterea veniturilor.
„Este necesară o strategie fiscală credibilă şi bine concepută pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Pentru a plasa datoria pe o traiectorie sustenabilă, România va trebui să identifice măsuri suplimentare pentru a susţine consolidarea bugetară după 2026. Traiectoria prudentă în cadrul regulilor fiscale reflectă angajamentul României în cadrul planului fiscal naţional multianual în contextul supravegherii fiscale de către UE, care vizează un excedent al soldului structural primar de 1,7% din PIB până în 2031. Aceasta implică o ajustare bugetară structurală suplimentară de aproximativ 4,25% din PIB faţă de traiectoria actuală, pe baza previziunilor OCDE pentru 2027. O astfel de ajustare ar reduce într-o oarecare măsură raportul datorie publică/PIB pe termen mediu şi lung, care ar ajunge la aproximativ 55% (după criterii Maastricht) până în 2060”, se arată în raportul OCDE.
