Libertatea presei a atins cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol, a avertizat joi organizaţia „Reporteri fără Frontiere”, semnalând o deteriorare generală, de la Statele Unite, unde atacurile lui Donald Trump sunt „sistematice”, până în Arabia Saudită, care a executat un jurnalist în 2025, potrivit AFP.
„Pentru prima dată în istoria” acestui clasament anual creat în 2002, „mai mult de jumătate din ţările lumii (94) se află într-o situaţie «dificilă» sau «foarte gravă», în timp ce în 2002 acestea reprezentau doar o minoritate (13,7%)”, scrie RSF, care are cinci niveluri pe scara sa, de la „foarte grav” la „bun”.
În acelaşi timp, procentul populaţiei care trăieşte într-o ţară în care situaţia libertăţii presei este „bună” a scăzut drastic, de la 20% la „mai puţin de 1%”.
Doar şapte ţări din nordul Europei, printre care Norvegia în frunte, fac parte din această categorie. Franţa se clasează pe locul 25 („situaţie destul de bună”).
„În ultimii 25 de ani, scorul mediu al tuturor ţărilor analizate nu a fost niciodată atât de scăzut”, adaugă organizaţia.
România rămâne pe locul 49 în clasament, la fel ca în 2025, iar Republica Moldova este pe 31.
Statele Unite, aflate într-o „situaţie problematică”, pierd şapte locuri şi se situează pe locul 64, între Botswana şi Panama. Pe lângă atacurile preşedintelui republican împotriva presei – „o practică sistematică” -, acest lucru s-a tradus şi prin reţinerea şi apoi expulzarea jurnalistului salvadorian Mario Guevara, care denunţa arestările de migranţi în Statele Unite, sau prin reducerea drastică a finanţării audiovizualului extern american.
„Atacurile împotriva jurnaliştilor se transformă. Încă mai sunt jurnalişti asasinaţi, încă mai sunt jurnalişti în închisoare, dar presiunile sunt şi de natură economică, politică şi juridică”, subliniază pentru AFP Anne Bocandé, directoarea editorială a RSF.
Deşi această deteriorare se explică prin conflictele armate, organizaţia subliniază şi înăsprirea regimurilor politice din ultimii ani.
RSF subliniază căderile spectaculoase înregistrate de El Salvador (locul 143), care a pierdut 105 poziţii din 2014 şi de la declanşarea războiului împotriva bandelor criminale maras, sau de Georgia (locul 135), care a coborât cu 75 de poziţii din 2020 din cauza unei „intensificări a represiunii”.
Cea mai mare scădere în 2026 este înregistrată de Niger (locul 120, -37 de poziţii), simbol al „deteriorării libertăţii presei în Sahel de mai mulţi ani”, între „atacurile grupurilor armate şi (cele) ale juntelor aflate la putere”, scrie RSF.
„Anumite ţări erau exemple de libertate a presei, dar aceasta s-a deteriorat profund odată cu venirea regimurilor militare, cum ar fi în Mali (locul 121) sau în Burkina Faso (locul 110)”, adaugă Anne Bocandé.
Arabia Saudită (locul 176, -14 locuri), unde jurnalistul Turki al-Jasser a fost executat în iunie de stat, „un fapt unic în lume”, se alătură Rusiei, Iranului şi Chinei la coada clasamentului, care este încheiat de Eritreea (locul 180).
În schimb, Siria (locul 141) face un salt înainte de 36 de locuri după căderea regimului lui Bashar al-Assad.
Dintre cele cinci criterii de evaluare ale RSF, indicatorul privind cadrul juridic a înregistrat cea mai mare deteriorare în 2025.
„Legile privind securitatea naţională, de exemplu cele împotriva terorismului sau pentru protejarea secretului de stat, restricţionează din ce în ce mai mult domeniul jurnalismului. Rusia este campioană în acest domeniu, dar impactul se resimte şi în democraţii”, subliniază Anne Bocandé.
O altă armă o constituie „procesele de intimidare”, adică acţiunile în justiţie pentru calomnie, denigrare economică sau difuzarea de ştiri false, care au ca scop intimidarea jurnaliştilor.
Un fenomen mondial, ilustrat în Guatemala de cazul fondatorului ziarului El Periodico, José Rubén Zamora, condamnat la mai mulţi ani de închisoare în urma anchetelor sale privind corupţia politică. Dar RSF a denunţat această tendinţă şi în Franţa, într-un studiu recent privind mass-media locală.
Locul în care bei cafeaua dimineața merită mai multă atenție decât crezi
„Legile îi incriminează din ce în ce mai mult pe jurnalişti, în timp ce ar trebui să îi protejeze”, remarcă directoarea editorială a organizaţiei.
