„De la școala generală ar trebui să existe obligatoriu două-trei ore de educație fizică pe săptămână, cu accent pe formarea unui profil sportiv”, spune fostul fundaș al Stelei, campioana Europei de acum 40 de ani.
Invitat în direct la Radio Sport Total FM, Adrian Bumbescu și-a amintit că el a jucat la început handbal, în vremurile în care existau profesori și antrenori dedicați, care știau să atragă copiii spre sport:
„Probabil că cei care fac sport, îl fac din nevoie. Iar cei care ajung acasă și găsesc «piept de pui la tigaie» făcut de mama, nu mai fac sport din comoditate. Dar aici școala ar fi trebuit să joace rolul principal. De la școala generală ar trebui să existe obligatoriu două-trei ore de educație fizică pe săptămână, cu accent pe formarea unui profil sportiv. Să existe competiții între școli, iar de acolo să vină antrenorii și să vadă copiii. Asta ar fi trebuit să se întâmple. Eu am început cu handbalul. Aveam un profesor foarte bun, aveam detentă, îmi plăcea. Apoi am plecat la Craiova, la o selecție. Și, să fiu sincer, m-a atras ceva foarte simplu: mi-au dat un jeleu. La nouă ani, să primești un jeleu în fiecare zi era ceva extraordinar. Nu făceam dușuri sofisticate, mai făceam baie în lighean, dar jeleul ăla era «premiul». După antrenament primeam o ciocolățică mică. O bombonică la două-trei zile. Lucruri mici, dar care atrăgeau copiii. Sau o masă la prânz, dacă era un club serios. Contează enorm o masă pentru un junior. Poate nu mănâncă dimineața, poate pleacă direct la școală. O masă caldă la prânz face diferența”.
Acum, mulți antrenori nu mai sunt formatori
„Pe vremea mea, antrenorii veneau prin școli și se uitau la meciuri. De asta spuneam: meciuri între școli generale. Veneau, te vedeau, și îți spuneau: «Hai mâine la școala sportivă» sau «Vino la clubul de la școala cutărică». Așa se făcea selecția. Așa descopereau copiii. Asta lipsește astăzi. Acum, mulți antrenori nu mai sunt formatori. Vor direct jucători gata făcuți. Dar un antrenor adevărat vede calitatea unui copil: viteza, detenta, înălțimea, coordonarea. Dacă e rapid, îl pui extremă. Dacă e înalt, îl formezi pivot sau centru. Tu îl formezi, asta e meseria. Și, foarte important, până la o anumită vârstă, să zicem 14 ani, trebuie să ai curajul să-i spui unui copil: «Nu ești pentru fotbal» sau «Nu ești pentru sportul ăsta». Nu ca să-l descurajezi, ci ca să-l îndrumi spre altceva unde poate avea succes. La noi se trage de copii încă un an, încă un an, «poate iese ceva». Dar selecția trebuie să fie continuă. Dacă nu e potrivit, vine alt copil. Așa funcționează performanța.”, a desclarat Adrian Bumbescu.
Ascultați interviul integral pe site-ul www.sptfm.ro, sau prin aplicația de mai jos:
