România a pierdut 200 de milioane de euro din PNRR pentru că statul nu a reușit să numească, în termenul cerut de Comisia Europeană, conduceri profesioniste în companiile de stat. Este o pierdere directă generată de modul în care PSD și PNL, principalele partide care s-au succedat la guvernare în ultimii ani, au tratat companiile publice: ca pe instrumente politice, nu ca pe entități economice strategice.
În locul unor proceduri reale de selecție, companiile au rămas blocate în interimate prelungite, conduse de persoane numite politic, fără mandate complete și fără criterii profesionale clare.
Oana Gheorghiu: „Doar trei firme cu 10 angajați fac selecția pentru companiile gigant ale statului. Este o rușine națională”
Într-o reacție publică, Oana Gheorghiu a descris situația fără echivoc: „Doar trei firme cu 10 angajați fac selecția pentru companiile gigant ale statului. Este o rușine națională.”
Declarația ei expune un sistem construit deliberat pentru a nu funcționa. Selecțiile pentru companiile strategice sunt externalizate către firme mici, fără capacitate reală, în timp ce ministerele — conduse succesiv de PSD și PNL — mențin interimatele și evită instalarea unor manageri independenți.
Cum au blocat PSD și PNL profesionalizarea companiilor de stat
Companiile de stat au fost tratate, ani la rând, ca surse de influență politică, contracte și loialități, nu ca instituții care trebuie să performeze economic.
Mecanismul este același, indiferent de guvern:
– conducerile interimare au fost prelungite repetat pentru a păstra controlul politic; – numirile s-au făcut pe criterii de partid, nu pe competență; – selecțiile competitive au fost amânate sau blocate; – managerii au fost aleși pentru loialitate, nu pentru experiență; – companiile au fost conduse de persoane fără expertiză, dar „aliniate” politic.
Acesta este motivul real pentru care România nu a îndeplinit jalonul PNRR: politicienii nu au vrut să renunțe la controlul asupra companiilor de stat.
Ce a cerut Comisia Europeană: conducere profesionistă, nu interimate politice
Comisia Europeană a cerut explicit:
– consilii de administrație selectate competitiv; – directori profesioniști, cu mandate complete; – transparență în procesul de recrutare; – eliminarea interimatului perpetuu.
România nu a făcut nimic din toate acestea. Interimatele au continuat, iar selecțiile au fost blocate.
Consecința: 200 de milioane de euro pierdute
Comisia Europeană a considerat că România nu a îndeplinit jalonul privind guvernanța corporativă și a tăiat 200 de milioane de euro din finanțarea PNRR.
Este o sancțiune directă pentru politizarea companiilor de stat și pentru incapacitatea guvernelor succesive de a implementa reforme reale.
Un sistem construit pentru interese politice, nu pentru români
Cazul nu este o excepție. Este rezultatul unui model de guvernare în care:
– funcțiile sunt tratate ca recompense politice; – managerii sunt numiți pentru loialitate, nu pentru competență; – companiile de stat sunt folosite pentru interese de partid; – profesionalizarea este percepută ca o amenințare; – reformele sunt blocate pentru a proteja rețele politice.
Acesta este motivul pentru care România pierde bani, proiecte și credibilitate.
România trebuie să reia procedurile de selecție, dar fără garanții că partidele vor renunța la controlul politic asupra companiilor de stat.
Comisia Europeană a transmis clar: nu va mai accepta interimate prelungite. Dacă România nu schimbă modul în care își gestionează companiile, riscul de a pierde și alte finanțări rămâne ridicat.
