La 16 august este marcată în România Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor, instituită prin Legea nr. 134/2020. Ziua îi comemorează pe Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache, dar are și o componentă de conștientizare a persecuțiilor și violențelor la care sunt supuși creștinii în diferite zone ale lumii. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la 16 iulie 2020.
Cum a fost instituită ziua de 16 august
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi pentru, iar Camera Deputaților a fost for decizional. Senatul adoptase anterior proiectul.
Legea prevede că, în semn de conștientizare a violențelor și persecuțiilor împotriva creștinilor, în seara zilei de 16 august, între orele 20:00 și 24:00, pot fi iluminate în roșu Parlamentul României, Guvernul, sediile autorităților administrației publice centrale și locale, Arcul de Triumf și Palatul Mogoșoaia. De asemenea, pot fi organizate manifestări publice și slujbe religioase în cadrul unor evenimente comemorative autorizate.
Constantin Brâncoveanu și cei patru fii, executați la Constantinopol
Constantin Brâncoveanu a domnit în Țara Românească între 1688 și 1714. La 15 august 1714, la Constantinopol, a fost executat împreună cu cei patru fii ai săi – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și cu sfetnicul Ianache.
Execuția a avut loc în ziua în care domnitorul împlinea 60 de ani. Martiriul celor șase a rămas în memoria istorică și religioasă românească, iar în 1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea lor. Ziua de 16 august a fost stabilită drept zi de prăznuire a Sfinților Martiri Brâncoveni.
Astfel, data de 16 august are o dublă semnificație în România: este legată de memoria celor șase martiri Brâncoveni și, prin lege, de problema mai largă a violențelor și persecuțiilor îndreptate împotriva creștinilor.
Persecuția creștinilor nu este doar un fapt istoric
Dimensiunea de conștientizare prevăzută de lege are relevanță și în prezent. Raportul pe 2026 al Comisiei SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională (USCIRF), care analizează situația din 2025, recomandă ca 18 țări să fie desemnate de Departamentul de Stat american drept „Countries of Particular Concern”, pe fondul unor încălcări deosebit de grave ale libertății religioase. Printre acestea se află Coreea de Nord, China, Iran, Nigeria, Pakistan, Rusia, Arabia Saudită și Siria.
USCIRF precizează că recomandările sale se referă la încălcări considerate sistematice, continue și grave ale libertății religioase și că raportul din 2026 analizează situația din anul 2025.
Coreea de Nord, una dintre cele mai grave situații
Coreea de Nord reprezintă unul dintre cele mai severe exemple.
Potrivit raportului USCIRF pentru 2026, autoritățile nord-coreene continuă să controleze strict credința și activitățile religioase, iar religia organizată ar fi fost aproape în totalitate eliminată din societate. Activitățile religioase sunt tratate de autorități ca o amenințare la adresa statului.
În cazul creștinilor, consecințele pot fi extrem de severe. USCIRF arată că deținerea unei Biblii, contactul cu misionari creștini în timpul încercărilor de a părăsi Coreea de Nord sau participarea la activități religioase pot atrage pedepse care includ tortură, muncă forțată, detenție și chiar execuție.
Raportul estimează, de asemenea, că între 80.000 și 120.000 de persoane sunt deținute în închisorile și lagărele de muncă din Coreea de Nord, multe dintre acestea fiind creștini. USCIRF menționează și cazul unor misionari creștini sud-coreeni aflați în detenție de peste un deceniu.
Și alte state se află în atenția organizațiilor internaționale
Coreea de Nord nu este singurul stat unde libertatea religioasă este sever restricționată.
În Nigeria, USCIRF arată că grupări non-statale atacă, răpesc și ucid membri ai mai multor comunități religioase, inclusiv creștini. Școlile, misiunile și lăcașurile de cult se află printre obiectivele atacurilor. Situația rămâne suficient de gravă încât Nigeria este inclusă în recomandările USCIRF pentru categoria țărilor de maximă preocupare.
În Pakistan, raportul USCIRF indică probleme legate de aplicarea legilor privind blasfemia, violența asociată acuzațiilor de blasfemie și discriminarea minorităților religioase, inclusiv a creștinilor.
În Siria, USCIRF a semnalat în 2026 violențe sectare în care au fost afectate comunități religioase, inclusiv creștini, și a arătat că gruparea Stat Islamic continuă să reprezinte o amenințare pentru libertatea religioasă, inclusiv prin atacuri asupra lăcașurilor de cult și credincioșilor.
O zi dedicată memoriei și conștientizării
În România, 16 august este astfel atât o zi de comemorare a unui episod dramatic din istoria țării, cât și o ocazie de a atrage atenția asupra unei probleme care continuă să existe în diferite regiuni ale lumii.
Martiriul lui Constantin Brâncoveanu și al fiilor săi aparține istoriei de acum mai bine de trei secole. Restricțiile, persecuțiile și violențele motivate de religie rămân însă o realitate documentată și în prezent, inclusiv în state în care libertatea religioasă este practic absentă.
Legea română a ales ca memoria martirilor Brâncoveni să fie legată, la 16 august, de această realitate contemporană: comemorarea trecutului și conștientizarea persecuțiilor religioase din prezent.
