Companii controlate de grupuri din Azerbaidjan, Kazahstan și Rusia, dar și operatori cu legături istorice cu capitalul sârbesc, au poziții diferite pe piața românească. În timp ce SOCAR și Rompetrol își dezvoltă activitatea, rețeaua Gazprom trece printr-un proces de schimbare a controlului, iar Lukoil încearcă să își clarifice viitorul activelor internaționale.
Rețelele de benzinării asociate capitalului din spațiul estic au o prezență importantă în România, însă companiile din acest segment au evoluții diferite. SOCAR, compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, și Rompetrol, parte a grupului kazah KMG International, operează rețele extinse de distribuție. În cazul Gazprom, asociat grupului sârb NIS, este în curs o schimbare de control aprobată de autoritățile române și pentru care a fost obținută și o autorizare americană. Lukoil, grupul rusesc afectat de sancțiunile internaționale, se află în continuare într-un proces de reorganizare a activelor sale externe.
Acest tablou nu reprezintă o inventariere a tuturor rețelelor de benzinării din România, ci urmărește câțiva dintre operatorii cu legături relevante cu capitalul din est, precum și câțiva jucători români de dimensiuni mai mici, care completează peisajul distribuției de carburanți.
Pentru a înțelege dimensiunea acestui segment, trebuie privit și contextul general al distribuției de carburanți din România, unde activează câteva mari rețele internaționale. OMV Petrom opera la sfârșitul lui 2025 un total de 559 de stații în România, dintre care 392 sub marca Petrom și 167 sub marca OMV, potrivit raportării oficiale a companiei. MOL România a ajuns la 239 de unități în septembrie 2026, după deschiderea a trei stații noi în Lugoj, Medgidia și Sighetu Marmației. Cele două companii sunt repere importante ale pieței, dar nu fac parte din categoria de operatori analizată în continuare.
Datele raportate pentru 2025 arată și dimensiunea activității marilor operatori. OMV Petrom a înregistrat vânzări cu amănuntul de 3.293 de milioane de litri de produse petroliere în România, în timp ce MOL a comercializat pe piața locală 770.000 de tone de benzină și motorină. Rompetrol a raportat 1.164.000 de tone de carburanți vânduți în retail, iar rețeaua sa de distribuție număra 1.217 puncte de comercializare la sfârșitul anului, categorie care include și unități mobile și baze interne, nu doar benzinării. Aceste date ilustrează amploarea activității principalilor jucători, dar nu permit calcularea directă a cotei fiecăruia dintr-o piață națională exprimată într-o singură unitate de măsură.
SOCAR România: rețea de 110 stații și trei depozite
SOCAR Petroleum, subsidiara grupului petrolier de stat din Azerbaidjan, operează în România o rețea de 110 stații și francize, potrivit informațiilor publicate de companie. Infrastructura include și trei depozite de carburanți, amplasate la Teiuș, Onești și Constanța.
Compania este prezentă pe piața locală prin stațiile SOCAR și prin conceptul Café Nar, care completează oferta de carburanți cu servicii de retail și alimentație publică.
Modelul de dezvoltare include atât stații proprii, cât și parteneriate, ceea ce explică utilizarea de către companie a formulării „stații și francize” atunci când își prezintă dimensiunea rețelei. Numărul comunicat de SOCAR nu trebuie confundat cu cel al stațiilor deținute exclusiv în proprietate.
Rompetrol: 1.208 puncte de comercializare, dar nu toate sunt benzinării
Rompetrol face parte din KMG International, grup controlat de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas. Spre deosebire de operatorii care se concentrează în principal pe import și distribuție, grupul are în România și o componentă industrială importantă, prin rafinăriile Petromidia și Vega.
La sfârșitul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera o rețea de 1.208 puncte de comercializare aflate în funcțiune. Cifra include stații proprii și partenere, unități mobile de tip expres și cuve, precum și baze interne de aprovizionare. Prin urmare, nu poate fi prezentată drept număr de benzinării.
În primul semestru din 2026, volumele de carburanți vândute în retail de Rompetrol Rafinare au fost de 571.000 de tone, față de 553.000 de tone în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă un avans de 3%. Compania a anunțat și un plan de extindere a rețelei cu 13 stații noi în 2026, amplasate în special pe drumuri de mare viteză.
Tot pentru infrastructura de distribuție, Rompetrol are în vedere instalarea unor puncte de încărcare ultra-rapidă pentru vehicule electrice, inclusiv pentru transportul greu. Planul anunțat vizează 26 de puncte noi.
Gazprom România: rețeaua de 19 stații și tranzacția cu investitori români
Rețeaua de benzinării care funcționează în România sub marca Gazprom este administrată de NIS Petrol. Compania face parte din grupul sârb Naftna Industrija Srbije (NIS), în care capitalul rusesc a avut o poziție majoritară, prin Gazprom Neft și Gazprom.
Potrivit raportărilor NIS, rețeaua din România număra 19 stații. Viitorul acestora este legat de tranzacția prin care participația deținută de NIS Petrol în România urmează să fie transferată către Argenta.
Consiliul Concurenței a aprobat în octombrie 2026 operațiunea prin care antreprenorii români Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu urmează să dobândească indirect controlul în comun asupra NIS Petrol SRL. Operațiunea are la bază contractul de vânzare-cumpărare dintre compania sârbă NIS și Argenta, care vizează transferul integral al capitalului și drepturilor de vot.
Un pas suplimentar a fost făcut în noiembrie, când autoritățile americane au emis licența care permite vânzarea subsidiarelor NIS din România și Bulgaria. Autorizația este valabilă până la 31 mai 2027, dar poate fi revocată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).
Aprobarea Consiliului Concurenței și licența americană sunt etape importante, dar nu trebuie confundate cu dovada că transferul proprietății a fost deja finalizat. Până la încheierea efectivă a tranzacției, NIS Petrol rămâne un element distinct în peisajul distribuției de carburanți din România.
Lukoil România: viitorul rețelei și situația rafinăriei Petrotel
Lukoil este unul dintre cei mai importanți operatori cu capital rusesc prezenți în România. Grupul are activități locale în distribuția de carburanți și rafinare, prin rețeaua de stații Lukoil și rafinăria Petrotel din Ploiești.
Viitorul activelor internaționale ale grupului este influențat de sancțiunile americane impuse în octombrie 2025. În ianuarie 2026, Lukoil a semnat un acord pentru vânzarea subsidiarei internaționale către fondul american Carlyle, însă tranzacția nu a obținut aprobarea OFAC și acordul a expirat la sfârșitul lunii iulie.
În noiembrie, un consorțiu condus de investitorul american Todd Boehly a apărut ca potențial cumpărător al activelor internaționale ale Lukoil. Potrivit Reuters, structura propusă implică investitori din Statele Unite și Emiratele Arabe Unite și un mecanism financiar bazat pe schimbul unor titluri de valoare. La acest moment, discuțiile nu reprezintă o tranzacție finalizată.
În România, situația rafinăriei Petrotel-Lukoil este o altă componentă importantă a dosarului. După suspendarea activității în contextul sancțiunilor, rafinăria din Ploiești a intrat în insolvență în 2026. Administratorul special Eugene Maniakhine a anunțat în noiembrie începerea procesului de repornire și a indicat data de 17 noiembrie pentru primele livrări de produse petroliere, sub rezerva finalizării operațiunilor logistice și a respectării regimului de sancțiuni.
Un semnal concret privind pregătirea infrastructurii de aprovizionare a venit pe 19 noiembrie, când CONPET a raportat încheierea unui contract cu Petrotel-Lukoil pentru transportul țițeiului importat de la Oil Terminal către rafinărie. Contractul are o valoare estimată de aproximativ 6 milioane de lei și prevede prestarea serviciilor în condițiile stabilite de părți și de autorizațiile aplicabile.
Semnarea contractului logistic nu este, în sine, o confirmare a reluării producției la capacitate normală. Situația operațională a rafinăriei și cea a rețelei de benzinării trebuie urmărite separat de procesul de vânzare a activelor internaționale.
Operatorii români: TSV, RBC, Ade Gas și Octano
Pe lângă rețelele asociate grupurilor internaționale, distribuția carburanților din România include companii antreprenoriale locale, cu dimensiuni și modele de operare diferite. Unele au rețele de benzinării sub brand propriu, altele combină stațiile clasice cu distribuția către clienți comerciali sau cu puncte de alimentare de incintă.
Turist Service, compania care operează rețeaua TSV, a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 649,9 milioane de lei și un profit net de 11,7 milioane de lei. Compania este deținută de Nicolae și Virginia Voinea.
Un alt operator local este grupul din jurul Flagas și Rombeer Cringasu, asociat brandurilor RBC și Ade Gas. Flagas a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 596,5 milioane de lei, iar Rombeer Cringasu, de 419,5 milioane de lei. Cele două companii sunt controlate de Ionuț-Daniel Doldurea și Cosmin-Ionuț Stîngă, potrivit datelor publicate despre structura acționariatului.
Octano Downstream, operatorul rețelei Octano, a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 371,9 milioane de lei și un profit net de aproximativ 4 milioane de lei. Compania prezintă pe propriul site o rețea de 41 de stații, dintre care șapte sunt operate în sistem de parteneriat.
În segmentul distribuției către transportatori și clienți comerciali trebuie menționat și Smart Diesel, brand asociat activității de alimentare pentru flote. O parte dintre stațiile Smart Diesel au fost vândute grupului german DKV, astfel încât rețeaua nu trebuie prezentată automat ca o rețea independentă cu aceeași structură de proprietate ca în trecut.
Un alt exemplu de operator românesc cu infrastructură proprie este OSCAR, care declară 124 de stații de alimentare, dintre care 98 sub conceptul RO și 26 sub brandul OSCAR Drive. Compania mai raportează peste 2.900 de stații de incintă active la clienți B2B. Acestea din urmă sunt puncte de alimentare private, nu benzinării deschise publicului, iar cifra trebuie tratată separat.
O piață cu structuri de proprietate și modele de distribuție diferite
Rețelele asociate capitalului din Azerbaidjan, Kazahstan și Rusia au profiluri diferite în România. SOCAR operează o rețea de stații și francize, Rompetrol combină distribuția cu rafinarea și petrochimia, NIS Petrol se află în procesul unei schimbări de control, iar Lukoil trebuie să gestioneze simultan efectele sancțiunilor asupra activelor internaționale și situația operațională a rafinăriei Petrotel.
În paralel, operatorii antreprenoriali români precum TSV, RBC, Ade Gas, Octano și OSCAR completează distribuția națională prin rețele proprii, parteneriate și infrastructură destinată clienților comerciali.
Diferențele dintre aceste companii nu țin doar de numărul de stații, ci și de structura acționariatului, integrarea cu activitățile de rafinare, logistica de aprovizionare și tipul de client deservit. Tocmai de aceea, cifrele privind stațiile, punctele de comercializare și alimentările private trebuie analizate separat, fără a le reuni într-un clasament care ar crea comparații incorecte.
