Ca opinie generală se acceptă că funcția de bază a educației, și implicit a sistemului de învățământ, este de a forma și dezvolta personalitatea individului cu scopul de a-l ajuta să se integreze cât mai armonios în societatea în care trăiește.
Astăzi tot mai multe voci acuză școala că ar „teoretiza prea mult”, că pune prea mult accent informare, lăsând la o parte formarea copiilor. Drept consecință, angajatorii, dar și mulți studenți care ajung să se angajeze, spun că ceea ce au făcut în școală „nu prea are treabă cu practica”. Dar, până să ajungă acolo, deficiențele cu care se confruntă tânărul absolvent se clădesc încă din perioada primilor ani școală și continuă să se acumuleze progresiv.
Teoretizarea excesivă și pregătirea practică deficitară a elevilor sunt cele mai stringente probleme ale sistemului de învățământ românesc – este și concluzia la care au ajuns participanții la Simpozionul „Educația de Calitate – o preocupare a școlii de azi” organizat la Vaslui.
Citește și: Eminescu – despre educație, lipsa de autoritate și golul moral
„Abordarea sistemului de învâţământ, care pune prea mare accent pe teorie şi prea puţin accent pe pregătirea practică a elevilor, trebuie schimbată. Avem nevoie de copii pregătiţi, iar nivelul de pregătire teoretică a elevilor din ţara noastră este unul foarte ridicat. Mai trebuie lucrat la capitolul pregătire practică, astfel încât rezultatele pe termen lung să fie cele scontate“, a declarat prof. Daniela Nane, directorul Şcolii „Constantin Parfene” Vaslui, citată de Agerpres.
Referitor la acest subiect, anul trecut un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE) arăta că aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg cum pot aplica noțiunile pe care le învață la școală, media europeană fiind de 20%.
O altă problemă acută din învățământ – ignorarea funcției de transmitere a valorilor morale
Însă, ceea ce reprezintă formarea copilului nu se limitează la a-l face pe acesta capabil să exercite o profesie despre care a învățat de-a lungul anilor de studiu. Latura formativă a învățământului vizează în primul rând dezvoltarea individului ca personalitate, ca om întreg, este ceea ce îl pregătește pentru viață în general. Ori, în primul rând de la modelarea laturii morale a copilului trebuie să se pornească atunci când este pregătit pentru integrarea în cadrul unei societăți. La simpozion, asupra acestei laturi a educației – de transmitere a unor valori -a atras atenția prefectul judeţului:
„Şcoala astăzi este pusă în situaţia de a răspunde provocărilor moderne, prin promovarea unor categorii de valori în rândul copiilor. Şcoala reprezintă pentru fiecare persoană etapa importantă în definirea personalităţii, după rolul pe care îl are familia. În consecinţă, rolul şi implicarea noastră în educaţia tinerilor astăzi reprezintă o direcţie atent urmărită de comunitate şi autorităţi. Trebuie să fim preocupaţi să-i învăţăm pe copii nu doar să înveţe, ci şi cum să-şi consolideze anumite însuşiri specific umane, cum ar fi prietenia, omenia, solidaritatea, dragostea, ospitalitatea, compasiunea faţă de ceilalţi”, a declarat prefectul judeţului Vaslui, Isabel Bogdan, potrvit aceleiași surse.
Asupra ignorării acestui tip de educație, asupra consecințelor golului moral instalat în societate atrăgea atenția acum mai bine de un secol și nimeni altul decât poetul Mihai Eminescu, care după ce îndeplinise timp de doi ani funcția de revizor școlar, scria mai târziu despre aceste probleme în paginile ziarelor pentru care a lucrat.
(51 vizualizari)
Post-ul Teoretizarea excesivă și pregătirea practică deficitară – cele mai stringente probleme ale sistemului de învățământ românesc apare prima dată în Pedagoteca.
Sursa: Pedagoteca
