Au trecut doi ani de la tragedia din „Colectiv”, iar lucrurile par să nu se fi schimbat prea mult: sute de cluburi funcţionează în continuare fără autorizaţii ISU, modificările legislative sunt prea puţine, iar spitalele nu sunt mai pregătite să facă faţă unor evenimente de o asemenea amploare.
Aproape 9.000 de cluburi, baruri sau discoteci funcţionează, în prezent, în România. Dintre acestea, 725 nu au avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi doar 120 au cerut să li se elibereze o autorizaţie de securitate la incendiu, titrează Mediafax.
Citiți și ISU: În București sunt peste 1000 de clădiri școlare fără autorizaţie de securitate la incendiu
În aceste condiţii, nici nu e de mirare că cel puţin o parte dintre victimele „Colectiv” se gândesc de două ori înainte să intre într-un club.
„Astăzi, când intri într-un club, ai încredere că acel local are autorizaţie şi-ţi va fi pusă viaţa în pericol? Nu am încredere în absolut niciun club, nici dacă vine patronul şi îmi zice: Am toate autorizaţiile, îţi arăt şi afişul. Eu nu cred nici dacă văd afişul, pentru că mă gândesc că poate fi falsificat. Nu mai am încredere absolut deloc. În schimb, ce fac atunci când intru într-un club este să fiu un pic mai atent la interior”, povesteşte Cristian Matei, supravieţuitor al incendiului din octombrie 2015.
Totuşi, statul încearcă să modifice câte ceva pentru a preîntâmpina o altă tragedie similară celei din Clubul „Colectiv”.
Printre primele măsuri care s-au luat de către autorităţi la scurt timp după evenimentul din „Colectiv” a fost mărirea cuantumului amenzilor pentru încălcarea de către patronii localurilor din România a legislaţiei privind securitatea la incendiu.
Citiți și Ministerul Afacerilor Interne atenționează cetățenii că urmează vreme severă
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), înainte de momentul 30 octombrie 2015, cuantumul amenzii pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu era cuprins între 2.500 lei şi 5.000 lei, iar o mare parte dintre patronii de localuri care încălcau legea ajungeau să plătească, în termen de 48 de ore, suma de 1.250 lei.
„În acest moment, punerea în funcţiune fără obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu se sancţionează cu amendă cuprinsă între 20.000 lei şi 50.000 lei”, se arată într-un comunicat IGSU, remis Agenţiei Mediafax.
De asemenea, în perioada noiembrie 2015 – 01 octombrie 2017, la nivel naţional, au avut loc 23.618 acţiuni de îndrumare şi control, în urma cărora au fost aplicate 16.871 amenzi contravenţionale, în cuantum de 58.093.176 lei (peste 12,6 milioane de euro), potrivit datelor furnizate de IGSU.
Tot la scurt timp după incendiul de la Colectiv a fost aprobată Hotărârea Guvernului 915, menită să schimbe foarte mult procedura de funcţionare a localurilor. Astfel, HG 95 le-a permis angajaţilor IGSU să recurgă la măsura de închidere a spaţiilor comerciale neconforme.
„Specialiştii în prevenire recurg la închiderea acestor spaţii atunci când, pe timpul verificărilor, constată depăşirea numărul de utilizatori (clienţi – n.r.) cu peste 10%, desfiinţarea sau reducerea căilor de evacuare ori desfiinţarea instalaţiilor speciale de stingere, detectare, semnalizare şi avertizare, precum şi alte încălcări grave care ameninţă viaţa ocupanţilor”, precizează reprezentanţii IGSU.
#Colectiv a arătat importanța respectării normelor de siguranță ISU
Potrivit statisticilor IGSU, în perioada noiembrie 2015 – octombrie 2017, au fost înregistrate 113 situaţii în care pompierii au constatat încălcări grave privind securitatea la incendiu, fiind oprită activitatea acestor spaţii pe loc. Dintre acestea, 65 de localuri au fost redeschise, după ce au fost îndeplinite măsurile de siguranţă pentru clienţi, rămânând astfel închise 48 de spaţii. De asemenea, un număr de 353 de patroni au luat decizia proprie de a-şi suspenda activitatea, întrucât nu erau îndeplinite cerinţele de protecţie la incendiu.
De asemenea, potrivit reprezentanţilor IGSU, după incendiul de la Colectiv au mai fost instituite şi ale măsuri prin care autorităţile vor să reducă timpulul de intervenţie în cazuri extrem de grave. Una dintre aceste măsuri se referă la alertarea ambulanţelor. Până la momentul tragediei din fosta fabrică Pionierul, alertarea se făcea prin apelarea fiecărei ambulanţe în parte, iar în prezent a fost introdus un cod unic, pe un canal de comunicaţie pentru toate ambulanţele, prin care se dă un semnal unic de declanşare a Planului Roşu.
Potrivit specialiştilor IGSU, în momentul în care se dă acest semnal unic, ambulanţelor li se comunică adresa evenimentului şi toate trebuie să se deplaseze în acea direcţie. Ambulanţele care sunt ocupate cu cazuri minore în momentul declanşării Planului Roşu sunt obligate să transporte pacienţii cu urgenţe minore la cea mai apropiată unitate medicală, iar din acel moment ambulanţa liberă pleacă şi ea către evenimentul pentru care s-a instituit Planul Roşu de intervenţie.
Citiți și Dan Barna, noul președinte USR, vede în PSD un adevărat dușman
O altă măsură importantă pe care autorităţile au luat-o după Colectiv se referă la instituirea unei frecvenţe unice de comunicare între ambulanţe şi SMURD, prin care resursele celor două servicii să se audă reciproc, astfel încât să se poată face transportul uniform al victimelor către spitale fără să se supra-aglomereze doar anumite unităţi medicale. De asemenea, autorităţile au schimbat sistemul de intervenţie astfel încât toate instituţiile de ordine publică sau de fluidizare a traficului să fie notificate în ceea ce priveşte instituirea Planului Roşu.
De exemplu, în prezent – în comparaţie cu procedurile de dinainte de Colectiv – se poate notifica Poliţia Rutieră pentru acordarea de sprijin pentru fluidizarea traficului în vederea transportării victimelor către spitale.
