Analistul financiar Iancu Guda a analizat măsurile fiscale propuse de guvern săptămâna trecută, referitor la creșterea salariului minim brut la 1.900 de lei, și impozitul de 1% din cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de sub un milion de euro.
„Conform declarațiilor financiare depuse la Ministerul Finanțelor Publice, un număr de 396.034 companii au înregistrat în anul 2016 venituri între 0-500.000 euro, în timp ce 19.664 firme au înregistrat venituri între 500.000-1.000.000 euro. Astfel, aproape 90% din totalul firmelor active au raportat o cifră de afaceri sub un milion de euro, și vor fi afectate de această măsură”, arată Iancu Guda.
Impactul noilor reglementări fiscale, prin comparație cu sarcină fiscală actuală, diferă în funcție de veniturile înregistrate, numărul de angajați și marginea de profitabilitate brută, după cum urmează:
Firmele cu venituri între 0-500.000 euro, fără angajați vor fi influențate pozitiv, deoarece acestea plătesc astăzi un impozit de 3% din cifră de afaceri, care urmează să fie redus la 1% prin noile reglementări. Conform cifrelor publicate în tabelul 1, 104.097 de firme se regăsesc în această situație. Considerând noile reglementări fiscale propuse, aceste companii vor plăți un impozit pe cifră de afaceri de trei ori mai mic, scăderea estimată (bazată pe veniturile înregistrate în anul 2016) fiind de la 342 milioane de lei, la 114 milioane de lei.
Companiile cu cel puțin un angajat nu sunt afectate
Companiile cu cel puțin un angajat nu vor fi afectate de noua măsură, deoarece acestea plătesc și în momentul de față un impozit de 1% pe cifră de afaceri. În această situație se regăsesc 291.937 de firme, care vor înregistra o sarcină fiscală similară celei din anul 2016 (singură diferență fiind în funcție de nivelul veniturilor înregistrat în viitor);
Firmele cu venituri între 500.000 – 1.000.000 euro, plătesc în condițiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut. Astfel, trecerea la impozitul de 1% pe cifră de afaceri va avea un impact diferențiat în funcție de profitabilitatea acestora, după cum urmează:
Firmele care înregistrează pierderi vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece în momentul de față acestea nu plătesc impozit pe profit. Un număr de 2.177 de companii se regăsesc în această situație, și vor plăți un impozit suplimentar de 68 de milioane de lei începând cu anul 2018;
Firmele care înregistrează o margine a profitului brut între 0%-6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Un număr total de 9.247 companii se regăsesc în această situație (4.853 înregistrând un profit brut între 6,25%-15%, și 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plăți un impozit estimat de 292 milioane de lei, comparativ cu 915 milioane de lei în momentul de față.
70% dintre companii nu vor avea de suferit
Astfel, din totalul celor 415.698 companii cu venituri sub un milion de euro, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior și doar 3% vor plăți un impozit mai mare.
Mai exact, impozitul total plătit de toate companiile care înregistrează o cifră de afaceri sub un milion de euro urmează să scadă de la 2,476 miliarde de lei (aferent activității desfășurate în anul 2016) la 1,845 miliarde de lei (conform estimărilor realizate în bază noului impozit), impactul bugetar negativ asupra încasărilor impozitului asupra acestor companii fiind de 631 milioane de lei.
În schimb, cota unică de impozitare a cifrei de afaceri cu 1% pentru toate companiile care înregistrează venituri sub pragul de un milion de euro, poate reprezenta o pierdere a motivării fiscale privind politică de angajare pentru companiile care înregistrau un singur angajat.
Astfel, în baza codului fiscal valabil în momentul de față, companiile cu venituri sub 500.000 de euro plătesc impozit pe cifra de afaceri în valoare de 1% dacă au cel puțin un angajat. Există 112.153 de companii în această situație, care preferă să înregistreze un angajat (probabil, de cele mai multe ori, acesta fiind acționarul companiei plătit la nivelul salariului minim pe economie), deoarece costurile suplimentare cu cei 112.153 angajați (211 milioane de lei estimate la nivelul salariului minim pe economie actual) sunt acoperite de impozitul inferior de 1% comparativ cu 3% dacă nu ar avea nici un angajat (optimizarea fiscală fiind de la 481 milioane de lei, la 160 milioane de lei, deci 321 milioane de lei taxe mai mici).
„În noul context, în care impozitul pe cifră de afaceri este de 1% pentru toate companiile cu venituri sub un milion de euro (indiferent de numărul de angajați) și salariul minim brut pe economie crește la 1.900 lei, probabil aceste companii vor anula majoritatea contractelor de muncă cu personalul respectiv”, explică Iancu Guda.
Majorarea salariului minim pe economie
Reducerea impozitului total plătit de companiile care înregistrează venituri sub un milion de euro, de la 2,476 miliarde lei, la 1,845 miliarde lei, deci optimizarea fiscală estimată de 631 milioane de lei, trebuie analizată în contextul majorării salariului minim brut la 1.900 de lei începând cu anul 2018.
Astfel, conform cifrelor publicate de INSSE, aproximativ o treime din forță de muncă angajată este plătită la nivelul salariului minim pe economie, dar nu se cunoaște ponderea exactă în funcție de sectorul de activitate. Astfel, apar trei scenarii privind ponderea angajaților plătiți la nivelul salariului minim pe economie (25%, 30% respectiv 35%), împreună cu impactul majorării salariului minim pe economie și optimizarea fiscală prin aplicarea cotei unice de 1% din cifră de afaceri.
Impactul creștrii salariului minim și a impozitării cu 1% pe cifra de afaceri
Se observă faptul că, în funcție de scenariul considerat, între 34%-47% din optimizarea fiscală este anulată de majorarea cheltuielilor privind forță de muncă. O situație specială este a sectoarelor de activitate în care majorarea salariului minim pe economie va genera costuri superioare optimizării fiscale, respectiv: Fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, Industria alimentară și a băuturilor și Transporturi.
„Cota unică de 1% aplicată cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub un milion de euro poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste companii de aproximativ 631 milioane de lei. Câștigă 27% dintre aceste firme, respectiv companiile cu venituri sub 500.000 de euro și zero angajați, precum și firmele cu venituri între 0,5-1 milion de euro și profit brut peste 6,25%. Doar 3% dintre companii pierd, restul de 70% plătind un impozit identic. Totuși, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierdere aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forța de muncă angajată, iar majorarea salariului minim pe economie poate anula până la jumătate din optimizarea fiscală”, conchide Iancu Guda.
De asemenea, în cazul companiilor care activează în sectorul altor activități de servicii personale, precum și comerțul cu amănuntul, majorarea cheltuielilor salariale anulează aproape în întregime optimizarea fiscală.
