Potrivit Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), noul pachet de măsuri fiscale generează confuzie și nesiguranță, atât din punctul de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât și din punctul de vedere al sustenabilității bugetare
„Lipsa unui dialog real între mediul de afaceri și autorități este distrugătoare pentru economie. Am văzut cu toții propunerile venite de la Finanțe. Sunt 11 acte normative care au schimbat anul acesta Codul Fiscal. Unele erau în Programul de Guvernare. Mesajul nostru este simplu: haideți să tragem aer în piept și să ne luăm 3-4 luni, cât e nevoie, pentru a face un studiu de impact, ca să nu mai schimbăm apoi conjunctura fiscală”, spune Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane.
Noile măsuri vin la scurt timp după introducerea de urgență a altor modificări de politică fiscală, în condițiile în care legea prevede un termen de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor de natură fiscală.
„Opriți terapia de şoc! S-a trecut la majorarea salariilor fără studii de impact. A fost creat un nou şoc şi s-au luat nişte măsuri care au fost retrase. Trebuie să fim realişti, să ne potolim cu soluţii minune şi terapii de şoc şi să trecem la muncă”, arată Florin Pogonaru, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
E necesar un studiu de impact
„Nu putem fi de acord cu măsurile din noul pachet fiscal, având în vedere lipsa de consultare pe subiect și schimbarea regulilor peste noapte. Noul pachet de măsuri fiscale generează confuzie și nesiguranță, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât și din punct de vedere al sustenabilității bugetare. Lipsa de încredere este unanimă, având în vedere că se iau măsuri structurale de politică fiscală, fără o consultare amplă a mediului de afaceri”, crede Daniel Anghel, liderul grupului de lucru pentru Fiscalitate din CDR.
CDR atrage atenția că noile măsuri fiscale trebuie să fie însoțite de studii de impact pentru că riscă să vulnerabilezeze puternic economia românească. Mediul de afaceri dorește o perioadă de stabilitate și predictibilitate în următorii ani, în care să aibă timp să integreze și să se ajusteze noilor condiții fiscale și economice.
Mutarea contribuțiilor de la angajator la angajați nu este neutră
CDR nu a cerut mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și semnalează că firmele din România pot pierde în competitivitate prin creșterea salariului brut. Angajatorii nu au obligația să crească salariul brut, astfel încât salariul net al angajaților să nu fie afectat, ceea ce înseamnă ca vor fi cu siguranță victime colaterale.
Cele mai afectate categorii de angajați vor fi în IT și cercetare și dezvoltare, unde angajatorii ar trebui să majoreze cu aproximativ 29% salariile brute pentru a putea păstra salariul net actual. Mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului, pornind de la prezumția că se va face odată cu majorarea salariilor brute în medie cu 22,75% creează premizele unor creșteri rapide și pur arbitrare ale taxelor aplicate asupra fondului de salarii.
„Contribuția asiguratorie de muncă de 2,25% nu este nici ea neutră, pentru că se aplică la un fond de salarii mărit. Mediul de afaceri nu are încredere în acest procent pentru că 20% din contribuție este alocată bugetului de stat. Putem vorbi de 2,25% acum, în martie de 5% și așa mai departe, pentru că este o măsură sigură și eficientă de creștere a impozitelor și, în consecință, a costului de muncă,” susține Ramona Jurubiță, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.
Sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să fie opțional
CDR atrage atenția că mărirea plafonului pentru impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la un milion de euro, fără posibilitatea de a opta pentru aplicarea regimului de impozitare, va face ca noile investiții mari și stabilirea în România a companiilor deținătoare de portofolii de acțiuni să devină neatractive.
Noile investiții mari vor fi descurajate pentru că, în perioada inițială de dezvoltare, firmele noi înregistrează pierderi fiscale, care nu vor putea fi reportate în următorii 7 ani, așa cum li se permite firmelor plătitoare de impozit pe profit.
Companiile deținătoare de portofolii de acțiuni vor evita România pentru că regimul fiscal actual de impozit pe profit pentru firmele de tip “holding” nu va mai putea fi aplicat, atât timp cât ele nu pot continua să opteze să rămână înregistrate ca plătitori de impozit pe profit și vor deveni automat microîntreprinderi, în absența unei cifre de afaceri de un milion de euro.
Pentru a corecta aceste implicații, CDR consideră că sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să rămână opțional, și nu obligatoriu. Această opțiune ar putea fi condiționată, ca și în prezent, de mărimea capitalului social.
Pe baza noilor prevederi, rezultă că firmele cu o marjă de profit sub 6,25% vor plăti mai mult decât în prezent, în timp ce, per total, nota de fundamentare indică un impact bugetar negativ de 214 milioane lei pentru 2018, aferent încasărilor pentru 3 trimestre, și respectiv 300-350 milioane lei pentru anii 2019-2020-2021.
Impact pe investițiile mari
„Per total, colectarea unor taxe mai mici decât în prezent de la aceste 415.000 de firme în următorii ani, chiar dacă ar conduce la o simplificare a administrării acestor companii de către autoritățile fiscale, nu compensează efectele adverse semnificative pe care noile prevederi le vor avea asupra investițiilor mari și companiilor de tip holding, care vor fi descurajate să mai investească în România datorită obligativității aplicării regimului de impozitare a veniturilor în locul impozitării profiturilor”, crede Angela Roșca, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.
În plus, creșterea plafonului la care se aplică impozitul pe cifra de afaceri la un milion de euro poate avea nevoie de o derogare de la Comisia Europeană.
Potrivit Directivei de TVA, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, « astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar ».
Distorsiuni în sistemul TVA
CDR semnalează că trebuie analizat dacă mărirea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor distorsionează sistemul TVA, în general, și dacă denaturează condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene. Transpunerea Directivei anti-evaziune se dorește a fi devansată, fără explicații și consultări reale.
Coaliția consideră că implementarea Directivei europene anti-evaziune (ATAD) începând cu 1 ianuarie 2018 este prematură din cauza gradului redus de educație fiscală a contribuabililor, dar și al autorităților, cu privire la concepte precum societăți străine controlate, taxare la ieșire sau instrumente hibrid.
Noua prevedere se aplică tuturor categoriilor de contribuabili plătitori de impozit pe profit (societăți antreprenoriale, societăți controlate de stat sau societăți care fac parte dintr-un grup internațional) și poate conduce la frânarea investițiilor, pentru că România alege să adopte cele mai dezavantajoase limitele permise de Directivă.
„România a ales un prag maxim de deductibilitate de 200.000 de euro, când limita cerută de Directivă este de 3 milioane de euro. Limita de 200.000 de euro se aplică și dacă o societate comercială contractează un împrumut de la o bancă, nefiind parte din același grup de societăți, iar în acest caz, la o rată a dobânzii de 4%, pentru orice credit care depășește valoarea de 5 milioane de euro, suma dobânzilor va depăși 200.000 de euro și, implicit, excedentul va deveni un cost fiscal suplimentar pentru companie”, consideră Ionuț Sas, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.
TVA defalcat a rămas neschimbat
Întârzierea introducerii caracterului opțional pentru plata defalcată a TVA creează mai multă neîncredere
În forma în vigoare acum, la 1 ianuarie 2018, toate companiile vor fi obligate să intre în sistemul de plată defalcată a TVA. Modificarea și adaptarea sistemelor informatice presupun costuri care, în funcție de mărimea afacerii, pot depăși zeci de mii de euro și necesită timp, care devine din ce în ce mai scurt.
Studiul realizat în rândul membrilor CDR în septembrie a relevat că este nevoie de câteva luni pentru adaparea și testarea sistemelor informatice.
„Reiterăm că sistemul de plată defalcată a TVA nu vine să combată evaziunea fiscală. CDR susține îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget prin măsuri care nu afectează contribuabilii oneşti şi buni-platnici și cerem măsuri reale de diminuare a evaziunii fiscale, precum informatizarea ANAF, introducerea caselor de marcat cu SIM, facturarea electronică şi SAF-T”, cere Ruxandra Jianu, membru în grupul de lucru CDR pentru Fiscalitate.
CDR semnalează că, în forma publicată, plata defalcată a TVA necesită avizul Comisiei Europene (CE), aviz pe care Ministerul Finanțelor nu îl consideră necesar. Raportul misiunii CE precizează clar că introducerea sistemului obligatoriu necesită o derogare. Dacă sistemul de plată defalcată a TVA rămâne în vigoare în forma actuală, România riscă să intre în procedură de infringement.
Sursa: Coaliția pentru Dezvoltarea României: Opriți terapia de șoc!
