Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) intenționează să elaboreze un program pentru dezvoltarea raselor de porci Bazna şi Mangaliţa, aceasta din urmă fiind cunoscută și sub denumirea de porcul-somon. Două rase, aproape pe cale de dispariție, în prezent, dacă ne uităm la numărul actual de efective, dar care sunt apreciate tot mai mult de consumatori.
Programul este iniţiat de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie şi se adresează fermelor de subzistenţă cu un efectiv de la minim cinci capete la 20 de capete şi îşi propune dezvoltarea efectivelor existente de rase de suine aflate în conservare (Bazna şi Mangaliţa), creşterea şi multiplicarea grăsunilor în regim tradiţional, realizarea unui ansamblu de exploataţii specifice.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a întâlnit, pe 6 noiembrie, cu reprezentanţi ai crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa. Alături de ministru, la întâlnire au participat directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, Iacob Lelior, precum şi experţi din cadrul Direcţiei Generale Politici Agricole şi reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
În cadrul şedinţei a fost prezentat un program de dezvoltare a raselor de suine româneşti prin creştere şi multiplicare în regim tradiţional – Bazna şi Mangaliţa. Cu această ocazie, crescătorii de suine i-au prezentat ministrului Petre Daea situaţiile cu efectivele de porci de Bazna şi Mangaliţa pentru a avea o imagine de ansamblu şi a putea construi programul pornind de la date concrete. În acest sens, MADR va realiza, în perioada următoare, un proiect de act normativ pentru a crea cadrul legal în vederea implementării acestui program”, se arată într-un comunicat al MADR.
Un rol important în implementarea acestui program îl are Agenţia Naţională pentru Zootehnie care identifică producătorul, îl înregistrează în program, asigură livrarea grăsunilor, monitorizează activitatea, stabileşte contractul cadru de livrare dintre producător şi procesator, asigură încheierea contractului de achiziţii de purcei. În plus, programul are ca scop creşterea efectivelor de scroafe de reproducţie aflate în crescătorii de rase autohtone, Bazna şi Mangaliţa, precum şi creşterea producţiei de carne de porc din rasele menţionate.
Nivel scăzut de colesterol….
Porcul de Mangaliţa nu se pretează pentru creşterea în ferme mari, în sistem intensiv, ci în ferme ţărăneşti cu până la 100 de capete. Cei mai mulţi crescători ai acestei rase sunt în Transilvania în Baia-Mare, Bihor, Covasna, Harghita, Braşov şi Arad. Principalul avantaj al porcului de Mangaliţa faţă de alte rase este nivelul scăzut de colesterol.
Porcul de Mangaliţa se creşte mai greu, iar scroafele din această rasă fată mai puţini purcei, care pot fi tăiaţi abia de la un an şi jumătate în sus. Un kilogram de carne costă 40-50 de lei kilogramul. Cât despre porcul de Bazna, acesta este renumit pentru carnea perselată si marmorată, care are frăgezime, suculenţa şi aromă consistentă. De asemenea, se caracterizează printr-un nivel similar de colesterol, precum în cazul porcului de Mangalița.
(0 vizualizari)
Post-ul După oaie, vine Mangalița apare prima dată în AgroTeca.
Sursa: După oaie, vine Mangalița
