Sfârșitul de an nu vine doar cu analize asupra trecutului, ci și cu proiecții pentru următoarele (măcar) 12 luni. Iar anul acesta nu face excepție, deși din anumite puncte de vedere e mai greu ca niciodată.
Și pentru companii și pentru persoanele fizice, fiscalitatea în 2018 e în ceață, așa-zisa revoluție fiscală a guvernului e neclară, abia se discută în Parlament, iar până la clarificare – care s-ar putea să nu apară până la anul – ar cam trebui să luăm în calcul și alte modificări la anul.
Un lucru pare cert. Devine din ce în ce mai greu și mai complicat să faci afaceri în România. Și asta nu doar pentru firmele autohtone, ci și pentru cele străine.
Când ai de a face cu un guvern care „țopăie”, cum bine a zis președintele Iohannis, te poți aștepta la orice, pentru că România dă încă o dată dovadă că nu poate să-și seteze niște ținte și să le urmeze.
Care vor fi marile modificări de la anul
Întâi de toate, în fiscalitate, marea modificare e trecerea contribuțiilor de la angajator, la angajat. Nu există nicăieri în Europa și e motivată de un singur lucru. Anularea majorărilor salariale promise pentru angajații din sistemul public, prin legea salarizării unitare. Că se dă peste cap întreaga economie, n-are nicio importanță pentru guvern și alianța de la putere.
Sigur e că majorarea promisă, de circa 25% rămâne la nivelul salariul brut, salariul minim crește cu câțiva lei, în cel mai bun caz. De suferit major au salariații fără normă întreagă, ai căror angajatori sunt obligați să achite contribuții la nivelul salariului minim.
Asta înseamnă că zeci sau sute de mii de posturi fără normă întreagă vor dispărea. Ori vor trece la normă întreagă, ori intră în economia neagră, ori se desființează. De altfel, la un contract sub jumătate de normă, angajatul ar trebui să aducă bani de acasă pentru contribuții.
Nici PFA-urile sau cei care au venituri din proprietate intelectuală nu scapă. Aici lucrurile sunt amestecate, cine face bani buni, are de câștigat pentru că impozitul pe venit scade, iar contribuțiile (CAS, CASS) se plătesc la nivelul salariului minim.
Există și posibilitatea neplății CAS și CASS dacă venitul e sub salariul minim, dar cine se simte bine fără asigurare de sănătate, de exemplu?
Impozite pentru companii
Aici apare altă surpriză. Split TVA, despre care nu se știe deocamdată mare lucru. Teoretic, Parlamentul ar trebui să modifice și aici ordonanța și să oblige doar firmele în insolvență și rău platnicii să aplice măsura. Doar că nu s-a întâmplat încă și, oricum, dacă se aplică, și firmele care fac afaceri cu mai sus pomeniții vor trebui să aplice split TVA.
În fine, introducerea impozitului pe venit, în locul impozitului pe profit pentru companiile cu afaceri de sub un milion de euro a fost îndulcită în Senat, unde s-a votat un amendament care permite firmelor cu capital social de minimum 45.000 de lei și doi angajați să aibă de ales între impozitul pe profit și cel pe venit.
Un alt amendament introdus în Senat prevede că se majorează plafonul de deductibilitate la cheltuielile cu dobânda de la 200.000 euro, la 3 milioane de euro și impozitul aferent câștigurilor obținute din jocurile de noroc se reține la sursă.
Ce se va mai întâmpla la anul
Reducerea impozitului pe venit la 10%, atinge veniturile autorităților locale, care au făcut scandal. Deja sunt anumite zone, Cluj-Napoca, Suceava, care au anunțat că impozitele locale vor crește în 2018.
Dincolo de asta, nu e deloc exclus că apară și alte majorări de taxe, dacă încasările a buget nu vor fi suficiente, și e greu de crezut că vor fi. Mai ales că se jonglează cu deficit la limită și plouă cu avertismente că vom sări peste pragul de 3%.
Mai ales că avem exemplul acestui an, în care deși economia crește aproape îngrijorător de mult, 7% la nouă luni, dar încasările, în special cele din TVA, sunt sub estimările din buget și ne împrumutăm tot mai des de pe piețele financiare interne sau externe.
Sursa: La ce ne putem aștepta anul viitor. Fiscalitatea în 2018
