Scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, Mitropolitului Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, preşedintelui CJ Braşov, Adrian Veştea şi primarului Braşovului George Scripcaru.
Consiliul Naţional pentru Organizarea Ceremonialului Zilelor Independenţei şi ale activităţilor legate de Centenar de la Braşov şi Cristian (peste 120 de asociaţii şi fundaţii) îi adresează invitaţia preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, în calitate de garant al Constituţiei României şi în special al articolul 1 din Constituţie, „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, de a participa la aceste evenimente care se desfăşoară în perioada 4 –14 mai 2018, precum şi de a sprijini edificarea Monumentului Eroilor de la Bartolomeu, morţi şi asasinaţi în „tranşeea morţii” în 1916; a monumentului Eroilor Martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989, dar şi construcţia Monumentului Eroilor Ministerului Interne, morţi de-a lungul tuturor timpurilor în slujirea şi apărarea cetăţeanului.
CItiți și Klaus Iohannis: Legea educației trebuie să înceteze să mai fie un puzzle
Solicităm Mitropolitului Ardealului ca, în calitate de cel mai reprezentativ ierarh din Transilvania al clerului majoritar ortodox, să accepte să ne ajute în calitate de mediator între structurile judeţene şi locale, la construcţia acestor monumente, precum şi preşedintelui Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, şi primarului George Scripcaru, dar şi mass-media ca Anul Centenar 2018, dar şi marile evenimente preconizate să se desfăşoare la Braşov în perioada 4 – 14 mai 2018 să găsească societatea civilă din Braşov şi Transilvania unită în jurul acestor evenimente, alături de aceste valori naţionale şi spirituale, alături de cele mai importante şi dragi valori ale neamului românesc, alături de „Deşteaptă-te române”, alături de roşu, galben şi albastru, drapelul nostru naţional.
Este de menţionat faptul că la ora când publicăm acest articol, structurile Statului, începând cu Prefectura Braşov şi finalizând cu autorităţile centrale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, dar şi ale Bisericii Ortodoxe Române şi-au dat acordurile ca la Cristian şi Braşov să se desfăşoare ample ceremonii militare şi religioase asupra cărora vom reveni cu amănunte, preferând să readucem în atenţia cititorilor evenimentele legate de tranşeea morţii de la Bartolomeu sau Ziua Independenţei de Stat.
Masacrul din Gara Bartolomeu
În zorii zilei de 8 octombrie 1916, la marginea Braşovului, a avut loc un adevărat masacru, cunoscut în istorie cu numele de „tranşeea morţii de la Bartolomeu“. În acea zi au fost măcelăriţi 250 de soldaţi români ce apărau zona gării din Bartolomeu, locul de întâlnire a drumurilor ce duceau la Braşov dinspre Stupini, Ghimbav şi Cristian. Militarii români erau desfăşuraţi pe o întindere de cel mult 300 de metri şi erau înarmaţi cu puşti şi o singură mitralieră. Cu o zi înaintea măcelului, regimentul a făcut faţă cu succes unui atac crâncen, în urma căruia îşi consumase toată muniţia. În cursul nopţii, soldaţii români au fost încercuiţi de un regiment maghiar, iar mai multe mitraliere i-au ciuruit până la ultimul om.
În toamna lui 1920, după terminarea războiului, societatea „Mormintele Eroilor” a trimis un reprezentant la Braşov, pe căpitanul Ioan Iorga, pentru a se ocupa de memoria celor căzuţi. S-a organizat un cimitir de-alungul căii ferate, într-un spaţiu strâmt, de numai trei metri, dar lung de două sute. La căpătâiul celor decedaţi s-a înălţat o troiţă, pe care au fost trecute vrobele Reginei Maria: „Nu trebuie să-i plângem pe eroi, ci să-i lăudăm în cântece pentru ca slava numelui lor să treacă în legende”.
Despre importanţa Zilei Independenţei
Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluţia României de trei ori, respectiv proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei. Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene. Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.
La rugămintea celor implicaţi în acest Comitet Naţional de Organizare, vom publica cu altă ocazie lista celor 150 de semnatari ai acestei scrisori deschise, provenind din asociaţii ale militarilor în rezervă şi retragere din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, ai Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe, membri ai Academiei Române, profesori universitari şi profesori din diverse universităţi, licee şi şcoli generale de pe cuprinsul Transilvaniei, generali şi chestori aparţinând acestor structuri, dar şi ofiţeri şi subofiţeri, precum şi zeci de asociaţii de pensionari şi membri ai Consiliului pentru Persoane Vârstnice şi grupurilor de dialog social.
