APADOR-CH ( Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki) consideră că este neconstituţională adoptarea unor modificări legislative substanţiale ale Codului penal în lipsa studiilor de impact prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, acesta fiind, în opinia organizaţiei, şi argumentul care poate fi invocat în cazul unei sesizări la Curtea Constituţională.
„Potrivit art. 30 al. 1 lit. d din Legea 24/2000, studiile de impact sunt obligatorii în cazul proiectelor de legi de importantă şi complexitate deosebită, iar proiectul de lege de modificare a Codului penal intră, în mod evident, în această categorie. Conform art. 33 al. 1 din Legea nr. 24/2000, studiul de impact are ca scop estimarea costurilor şi beneficiilor aduse în plan economic şi social prin adoptarea proiectului de lege, precum şi evidenţierea dificultăţilor care ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse. De asemenea, potrivit art. 33 al. 2 din legea 24/2000, pentru propunerile legislative iniţiate de deputaţi sau de senatori, studiile de impact se întocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare”, notează APADOR-CH, argumentând că era obligaţia legală a Comisiei parlamentare Iordache să solicite ministerelor de resort (printre care Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne) întocmirea de studii de impact cu privire la modificările propuse pentru Codul penal.
În opinia APADOR-CH, studiile de impact, dacă ar fi fost întocmite, aşa cum obligă Legea 24/2000, ar fi trebuit să se pronunţe şi cu privire la efectele sau, mai exact, riscurile ce se creează pentru ordinea publică prin relaxarea exagerată a regimului liberării condiţionate.
„Astfel, prin modificările aduse la art. 100 din Codul penal privind liberarea condiţionată se ajunge, practic, la regula eliberării automate din penitenciar după executarea a jumătate din pedeapsa aplicată de instanţă (se are în vedere că marea majoritate a pedepselor aplicate de instanţă nu depăşesc 10 ani închisoare). În acest context, nu poate fi neglijată îngrijorarea legitimă care este generată de această relaxare a regimului eliberării din detenţie a persoanelor condamnate definitiv. Un posibil efect al acestei relaxări poate fi o încurajare a infracţionalităţii, deoarece, practic, pedepsele aplicate de instanţe vor fi executate, ca regulă, doar la jumătate. La o asemenea „ofertă” lansată de legiuitor, de tipul „primeşti 10 ani, dar faci doar 5” este foarte posibil că starea infracţională să crească şi astfel să fie afectată ordinea publică din ţară. Închisorile tot nu s-ar elibera, pentru că, dacă va creşte starea infracţională, vor intra mai mulţi la închisoare, însă pe durate mai scurte”, susţine organizaţia.
APADOR-CH consideră că neîntocmirea studiilor de impact în legătură cu modificările propuse pentru Codul penal constituie o încălcare clară a Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, iar această încălcare de lege a viciat constituţionalitatea procedurilor parlamentare de adoptare a legii de modificare a Codului penal. Viciul de constituţionalitate constă în încălcarea art. 1 al. 3 din Constituţie, care prevede că România este stat de drept şi art. 1 al. 5 din Constituţie, care prevede că în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
APADOR-CH precizează că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a mai stabilit că încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 cu ocazia adoptării unei legi duce la neconstituţionalitatea legii adoptate, întrucât astfel au fost încălcate art. 1 al. 3 şi art. 1 al. 5 din Constituţie.
„Spre exemplu, în decizia nr. 104 din 6 martie 2018 a Curţii Constituţionale, în par. 74-75, se menţionează următoarele: “74. În cadrul controlului de constituţionalitate, principiul legalităţii a fost analizat inclusiv prin încorporarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Temeiul constituţional al valorificării normelor de tehnică legislativă în controlul de constituţionalitate a fost identificat, aşadar, în dispoziţiile art.1 alin.(3) „România este stat de drept […]”, precum şi ale art.1 alin.(5), „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” 75. Corelaţia dintre cele două componente – principiul statului de drept şi principiul legalităţii – cuprinse în art.1 din Constituţie este realizată de Curtea Constituţională prin faptul că principiul legalităţii este unul de rang constituţional…, astfel încât încălcarea legii are drept consecinţă imediată nesocotirea art.1 alin.(5) din Constituţie, care prevede că respectarea legilor este obligatorie. Încălcarea acestei obligaţii constituţionale atrage implicit afectarea principiului statului de drept, consacrat prin art.1 alin.(3) din Constituţie…”, explică asociaţia.
„În concluzie, APADOR-CH consideră necesară atacarea la Curtea Constituţională, înainte de promulgare, a legii de modificare a Codului penal, prin invocarea încălcării art. 1 al 3 şi art. 1 al. 5 din Constituţie. Potrivit art. 15 al. 1 din Legea nr. 47/1997, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. Rămâne de văzut cine va fi interesat să o facă”, precizează organizaţia.
La doar la o zi după votul din Senat, Camera Deputaților votează modificările la Codul penal, modificări criticate atât de partidele din opoziție, cât și de magistrați. Printre altele este vorba și de redefinirea abuzului în serviciu în sensul dezincriminării parțiale. De asemenea, a fost eliminată din Codul penal infracțiunea de neglijență în serviciu.
Citește și După Codurile Penale, PSD-ALDE se confruntă cu cerere de autonomie din Parlamentul României
De Vlad Mitu
