Printr-o Ordonanță de Urgență adoptată joi, Guvernul a scos din legislația de mediu noțiunea de custode al ariilor naturale protejate, acestea urmând să fie administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Custozii ariilor protejate sunt în bună parte ONG-uri, dar și primării, consilii județene, universități, societăți comerciale etc, care gestionează aceste zone cu surse proprii. Statul român a apelat la această formulă deoarece nu avea capacitatea să le gestioneze singur. ONG-urile și activiștii de mediu critică dur eliminarea custozilor deoarece modificarea s-a făcut de urgență, fără consultare și acuză interese ascunse, custozii împiedicând de-a lungul timpului mai multe proiecte controversate în zonele protejate (hoteluri, exploatări miniere, drumuri, defrișări, proiecte imobiliare), pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor. Aceștia mai semnalează că ANANP nu are capacitatea să gestioneze ariile naturale protejate, având un număr insuficient de angajați.
Citește aici Ordonanța de Urgență:
În plus, reprezentanții ONG-urilor spun că în acest moment sunt peste 300 de arii naturale care nu au administrator, circa jumătate din total, iar Agenția ar putea începe cu administrarea acestora înainte să elimine o structură care funcționează.
Custodiile vor fi preluate de ANANP la data înfiinţării structurilor teritoriale, potrivit OUG adoptate miercuri. Potrivit Hotărârii de înființare, ANANP funcționează cu un număr de 90 de posturi, inclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului președintelui.
Cum motivează Ministerul Mediului modificarea
”La data operaționalizării structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, atribuțiile custozilor ariilor naturale protejate vor fi preluate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea realizării unei administrări eficiente a ariilor naturale protejate și asigurării unui proces unitar de evaluare și emitere a avizelor în cadrul procedurilor de reglementare. Astfel, vor fi evitate situațiile de depășire a termenelor de realizare și blocajele în realizarea proiectelor de infrastructură, cauzate de lipsa de cooperare și comunicare cu custozii în ceea ce privește transmiterea informațiilor reale, din teren. Vom avea garanția obiectivității și a respectării tuturor normelor legale privind măsurile de conservare impuse încă din faza realizării studiilor de fezabilitate, a evaluării corecte a termenelor de execuție și a costurilor, care nu vor mai fi încărcate, pe parcurs, cu lucrări suplimentare, neprevăzute. De asemenea, din perspectiva necesității corelării dezvoltării spațiale a localităților din ariile naturale protejate cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor, devine posibilă identificarea unor măsuri suplimentare pentru realizarea unei infrastructuri ecologice mai extinse, respectiv crearea unei rețele planificate în mod strategic de zone naturale și seminaturale și alte elemente de mediu, concepută și gestionată pentru a oferi o gamă largă de servicii ecosistemice”, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Ministerul Mediului.
Ce spun ONG-urile și custozii
Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la Societatea Ornitologică Română, custode pentru 17 arii naturale protejate, pentru HotNews.ro:
„Este o situație foarte complicată. Trebuie spus ca ANANP a fost construită de guvernul tehnocrat, special pentru a gestiona arii naturale protejate, la cererea societății civile. De mai mult de zece ani ONG-urile au cerut să existe această structură prin care statul român să își asume administrarea de arii naturale protejate. Noi am considerat că această structură trebuie să fie una deschisă, să cuprindă și ONG-urile și alte entități care pot ajuta, de la universități la societăți comerciale. Ne-am dorit să fim parte a sistemului, să fim custozi, iar ANANP să controleze și să dea direcția, să impună strategii coerente, iar protejarea naturii să fie asumată de statul român și prin alocarea de resurse financiare de la bugetul de stat. Așa este corect, ANANP să preia și arii naturale protejate, și parcuri naturale și naționale, să existe strategii coerente pentru toate ariile din România și un buget de stat pentru protejarea naturii. Excluderea ONG-urilor cu experiență de lucru în conservare a fost … o surpriză pentru noi. Nu știm încă tot textul ordonanței, dar ne dorim să mergem să discutăm alături de alți custozi și autorități despre viitoarea Hotărâre de Guvern care va implementa această ordonanță. Vrem să participăm la acest proces de constituire a noilor structuri care vor administra natura din România”, a spus acesta.
Riscul vidului de putere
În opinia sa, soluția ideală era ca statul român, prin ANANP, „să preia măcar câteva din ariile naturale protejate care nu au acum custozi, sunt peste 360 de asemenea zone”.
„Să vadă cum decurge procesul de custodie, să „își facă mâna” și să capete experiența necesară, apoi să se ia o decizie referitor la toate ariile naturale protejate. La ora actuală, ANANP nu are nici personalul, nici structurile prin care să facă acest lucru. Riscul foarte mare este ca în acest proces de tranziție a ariilor naturale protejate de la un custode la ANANP să existe oameni care să profite de vidul de putere. Riscăm să ne trezim cu zone în care nici măcar nu se mai cere avizul custodelui și se intervine brutal în natură. ANANP nu este pregătită încă să facă administrarea acestor incidente. Nu doar ONG-urile sunt custozi, sunt și regii autonome, și instituții de învățământ și societăți comerciale.
Este foarte important ce se întâmplă acum cu ariile naturale protejate, pentru că în această perioadă se negociază și sumele alocate de Comisia Europeană pentru natură, în viitoarele proiecte. Discutăm de exercițiul financiar 2021-2027, iar tot ce ține de bani se planifică acum – și de custozi și de stat. Noi, custozii, suntem cei care am adus bani pentru natură prin proiectele depuse și implementate de noi în toți acești ani. SOR are custodii din 2004, acum este custodele a 17 arii naturale protejate. Printre ele se află Lacul Techirghiol, Larga Jijia (Delta Moldovei) și Dumbrăvița-Delta din Carpați”, a precizat reprezentantul ONG-ului.
Florin Stoican, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, pe pagina de Facebook:
„Statul român nu a făcut până acum mai nimic pentru administrarea ariilor naturale protejate, adică pentru patrimoniul natural naţional. A ales varianta externalizării administrării către custozi şi administratori, printre care se află şi ONG-uri, care cu propriile resurse au făcut ceea ce statul trebuia să facă. După aproape 20 ani în care statul nu a făcut nimic, acum, subit, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată fără niciun fel de consultare şi dezbatere, se elimină noţiunea de custodie, deci toţi custozii sunt eliminaţi cu tot ce au făcut şi au în derulare, responsabilitatea fiind preluată de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În plus, ONG-urile nu mai au dreptul nici să se implice în administrarea ariilor naturale protejate.
Aceasta în condiţiile în care la ora actuală aproape 60% dintre ariile naturale protejate nu au niciun fel de administrare. De acestea nu s-a ocupat şi nu se ocupă nimeni, în schimb sunt alungaţi cei care până acum şi-au asumat responsabilitatea să o facă. Mulţi dintre custozii actuali au experinţă, specialişti şi competenţe specifice ariilor protejate de care au grijă, au realizat şi au în derulare numeroase proiecte. În schimb, ANANP nu are resurse, nu are specialişti, nu are experienţă.
Este normal ca statul prin ANANP să-şi asume responsabilitatea administrării ariilor naturale protejate, însă preluarea directă a administrării trebuie să fie un obiectiv strategic pe termen lung. Nu se poate fără deschidere către parteneriate public-private cu instituţii de învăţământ şi cercetare, ONG-uri şi comunităţi locale care să se implice direct în administrare, sub coordonarea ANANP. Acestea au expertiză şi experienţă în anumite domenii (speologie, ornitologie, paleontologie, silvicultură, botanică etc.) sau zone (organizaţii locale implicate şi foarte bune cunoscătoare a ariilor protejate din zona lor)”. Toată postarea aici:
https://www.facebook.com/florin.stoican.7/posts/1998928250151109
Dan Bărbulescu, directorul Administrației Parcul Natural Văcărești:
„Custozii ariilor naturale protejate sunt în mare parte ONG-uri, dar și primării, consilii județene, asociații de vânători, universități. Cel mai mare procent de custozi este al ONG-urilor. Scoțând din lege expresia custode, practic toate custodiile se desființează și merg la Agenție. Aparent, măsura este bună, este în regulă să le administreze statul, suntem de acord, dar vorbim despre o instituție care în momentul de față are 50 de salariați și ar fi sute de arii naturale protejate de administrat. Cum se va descurca statul să le administreze în perioada următoare, dacă și acum circa 300 de arii naturale protejate nu au niciun fel de custode sau administrator. De ce nu se pornește gradual, întâi să le preia în administrare pe cele care nu au administrator, care sunt degradate și care se distrug în fiecare zi, pe urmă evaluăm custozii și activitatea pe care o au, să vedem ce și cum, și abia apoi să rezilieze contractele, să vadă cum le preiau, folosindu-se de expertiza ONG-urilor, fiindcă ei au cei mai buni experți, ei asta fac de 20 de ani. Este nevoie de o temporizare, nu se justifică urgența actului. Ce face statul? Preia niște structuri care au funcționat până acum și le ignoră pe alea care nu au funcționat. Se ridică niște întrebări. Ce se întâmplă cu experții care au lucrat cu ONG-urile care au proiecte în desfășurare? Cumva statul a elaborat această lege să avizeze proiectele controversate, de exemplu în siturile Natura 2000, fiindcă foarte multe ONG-uri custozi se opuneau pe baza argumentelor investițiilor în siturile Natura 2000? Custozii sunt dați la o parte ca acele avize să fie date mai ușor? Fiindcă dacă încep să avizeze stațiuni de schi, balastiere și alte lucruri, nu este bine. Administratorii deocamdată rămân, însă nu se știe pentru câtă vreme”.
Lucia Varga, fost ministru al Mediului, pe pagina de Facebook:
„Astăzi a fost aprobată o ordonanță de urgență care pune în pericol ariile protejate! Incă o greșeală gravă a Guvernului PSD-ALDE care va avea mai multe consecințe grave:
– distrugerea biodiversității deoarece ANANP deja a demonstrat că nu are capacitatea instituțională să gestioneze realizarea și implementarea conformă a planurilor de management pentru ariile protejate;
– eliminarea organizațiilor de mediu din procesul de monitorizare și protejare a biodiversității;
– pierderea finanțărilor europene destinate protejării și conservării ariilor naturale protejate;
– peste 400 de locuri de muncă a unor oameni cu expertiză în domeniul conservării și protecției mediului sunt în pericol;
– mărirea birocrației, introducerea unui sistem de tarife, cheltuieli în plus pentru agenții economici care vor avea obligația să își vizeze anual autorizațiile de mediu .
Este obligația Avocatului Poporului să atace Ordonanţa de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor, aprobată azi de Guvern! Se încalcă art 115, aliniat 6 din Constitutia RO – (6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Proiectul de ordonantă trebuie respins în Parlament dacă mai există măcar o minimă responsabilitate a parlamentarilor care trebuie să legifereze în interesul celor care i-au ales!”
„Custozii țin România fără vile în parcurile naționale”
Octavian Berceanu, activist de mediu, pe pagina de Facebook: „În fundamentarea OUG-ului, Guvernul României spune explicit de ce șterge pe jos cu munca custozilor ariilor naturale protejate. Custozii țin România fără vile în parcurile naționale, fără piscine în mijlocul zonelor de cuibărit ale pelicanilor din Delta Dunării, fără pârtii de schi în pădurile virgine sau împiedică construirea autostrăzii intre Sfinx si Babele. Azi, noua președintă ANANP, doamna Adi Croitoru, a reușit să ne trimită în lada de gunoi a civilizației europene. PSD a desființat custodiile ong-urilor de mediu asupra ariilor naturale protejate pentru că acestea se opuneau dezvoltării dezastruoase. Faptul că, custozii ariilor protejate neafiliați politic își făceau treaba și nu dădeau avize pozitive proiectelor distructive pentru mediu a enervat maxim baronii PSD. Astfel, Guvernul a ales azi calea radicală, respectiv toate ong-urile care gestionează arii naturale protejate sunt trimise la plimbare printr-un OUG, născut peste noapte din burta partidului”.
Situația ariilor naturale protejate din Romania, cine le administrează
În România ariile naturale protejate nu sunt administrate direct de către statul român, cu o singură excepţie: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Restul, adică parcurile naţionale, parcurile naturale, rezervaţiile naturale şi siturile Natura 2000 sunt administrate prin custozi/administratori în baza unor planuri de management pe 10 ani.
Situaţia (exceptând Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) este următoarea (Sursa: https://florinak.wordpress.com/2018/06/17/situatia-ariilor-naturale-protejate-din-romania-in-2018/ pe baza centralizării informațiilor de la Ministerul Mediului):
din totalul de 685 pachete de arii naturale protejate contractate (există suprapuneri între diferite categorii şi un contract poate să fie pentru o singură arie protejată sau pentru mai multe), 306 (45% din număr şi 73% din suprafaţă) au un custode/administrator, în timp ce 379 (55% din număr şi 27% din suprafaţă) nu au custode/administrator;
din 54 parcuri naţionale şi naturale şi situri Natura 2000 care necesită înfiinţarea de structuri de administrare, 42 (78% din număr şi din suprafaţă) au un administrator, în timp ce 12 (22% din număr şi din suprafaţă) nu au administrator;
din 631 rezervaţii naturale şi situri Natura 2000 care nu necesită înfiinţarea de structuri de administrare, 264 (42% din număr şi 68% din suprafaţă) au un custode, în timp ce 367 (58% din număr şi 32% din suprafaţă) nu au custode;
În perioada 2014-2017, un număr de 134 convenţii de custodie au fost reziliate din motive subiective sau obiective ale custozilor, aceste arii naturale protejate intrând astfel în categoria celor care nu au custode.
În ceea ce priveşte administratorii şi custozii, aceştia sunt:
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva administrează 85 parcuri naţionale, parcuri naturale şi situri Natura 2000, adică 28% din numărul şi 32% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
62 organizaţii neguvernamentale administrează 127 arii naturale protejate, adică 38% din numărul şi 21% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
Consilii judeţene administrează 16 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 11% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
Agenţii pentru Protecţia Mediului administrează 15 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 1% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
Asociaţii de vanătoare şi pescuit administrează 18 arii naturale protejate, adică 6% din numărul şi 2% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
Societăţi comerciale administrează 17 arii naturale protejate, adică 6% din numărul şi 10% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
Ocoale silvice private şi proprietari de pădure privaţi administrează 16 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 18% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
Primării şi organizaţii de dezvoltare regională administrează 9 arii naturale protejate, adică 3% din numărul şi 5% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
Institute de cercetare, muzee şi universităţi administrează 14 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 1% din suprafaţa celor date în administrare/custodie.
De Vlad Mitu
