Directorul SRI, Eduard Hellvig, spune în scrisoarea transmisă liderilor politici că modul de îndeplinire a misiunilor ce revin Serviciului este sever afectat de agresiuni îndreptate împotriva instituției, iar acestea duc la dezangajarea și demotivarea ofițerilor de informații. Totodată, Hellvig cere membrilor Parlamentului clarifice și să întărească legislația care vizează Serviciul, astfel încât să nu mai planeze niciun dubiu cu privire la activitatea sa.
„La fel ca și până acum, sunt dispus să prezint deschis Parlamentului României, care m-a învestit cu încredere atunci când am fost nominalizat să ocup această demnitate, toate detaliile referitoare la activitatea Serviciului. Pe fondul dezbaterii publice pe tema protocoalelor de colaborare, simt nevoia să reafirm câteva lucruri. Ce sunt aceste protocoale, despre care se vorbește atât de mult? Așa cum am mai explicat, și în ultima declarație publică, dar și în februarie 2017, la comisia de control a SRI, aceste protocoale au fost mult timp instrumentul tradițional de punere în aplicare a legii, un instrument care a ajuns să fie folosit pentru foarte multe domenii. Constatând că putem să punem în aplicare legea direct și fără acest instrument, fără să afectăm metodologia de lucru și fără să subminăm în vreun fel asigurarea securității naționale, am dispus un audit intern referitor la toate aceste protocoale de colaborare cu alte instituții. Am hotărât imediat, încă din februarie 2017, denunțarea tuturor protocoalor care nu sunt impuse explicit de lege sau hotărâri ale CSAT. Acest gest demonstrează buna-credință a instituției pe care o conduc cu privire la activitatea sa”, se arată în scrisoarea transmisă de directorul SRI mai multor lideri politici.
Hellvig transmite că în prezent nu mai există în vigoare niciun protocol care să poată fi asociat cu înfăptuirea Justiției în România.
„Săptămâna trecută au apărut în spațiul public informații despre două protocoale, semnate în timpul mandatului meu, despre care s-a speculat fie că ar fi ilegale, fie că se referă la activități prin care Serviciul se implică în activitatea judiciară. O privire atentă, atât asupra cadrului legal, cât și asupra conținutului acestor acte, arată că nu se poate pune problema nici de ilegalități, nici de interferențe în zona de Justiție. Ambele documente de cooperare au fost semnate în decembrie 2016. De ce atunci? Pentru că activitatea SRI să fie pusă în acord cu deciziile Curții Constituționale (inclusiv decizia nr. 51/2016), prin OUG 6/ 2016 s-a prevăzut că stabilirea condițiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor ale organelor judiciare se realizează prin protocoale de colaborare încheiate de SRI cu ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea, în condițiile art.57 alin.2 din Codul de Procedură Penală, organe de cercetare penală speciale”, arată directorul Serviciului Român de Informații.
În scrisoare se vorbește despre primul protocol, cel neclasificat din 2016, care reglementează accesul organelor de urmărire penală la infrastructura tehnică a SRI. Înțelegerea este și acum în vigoare, dar nu presupune nicio formă de implicare a SRI în activitatea Parchetelor, spune directorul Serviciului.
„Al doilea protocol, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu Ministerul Public, exclusiv pe infracțiunile privind securitatea națională (prevăzută în titlul 10 din Codul de pr. penală) și infracțiunile de terorism. Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat a fost impus de legea de organizare și funcționare a SRI. OUG 6/2016 ne-a impus să semnăm protocoale cu instituțiile statului pentru exercitarea atribuțiilor noastre. Organele de cercetare penală speciale efectează acte de urmărire penală numai în condițiile art.55 alin. 5 și 6 din Codul de Produră Penală. SRI poate face, potrivit legii, cercetare penală specială doar în cazul infracțiunilor la adresa securității naționale și infracțiunilor de terorism, prevăzute la titlul X din Codul Penal, din dispoziția procurorului DIICOT, exclusiv prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, aspect de la sine înțeles, întrucât chiar nu putem folosi echipele de filaj ale poliției în activități de contraspionaj sau contraterorism. Deci în acest caz nu e vorba despre interferențe asupra actului de justiție, ci doar de colaborare în domenii strict delimitate, ușor de verificat, esențiale pentru securitatea națională. Fac această precizare pentru că au existat speculații legat de intențiile din spatele acestui document”, mai spune Hellvig.
„Ca director al SRI, voi clarifica public astfel de aspecte de câte ori va fi nevoie, inclusiv în cadrul Comisiei de Control a SRI. Nu am nimic de ascuns și voi continua procesul de declasificare a tuturor actelor referitoare la colaborarea din trecut referitoare la administrarea justiției”.
Eduard Hellvig cere apoi sprijinul liderilor politici în crearea unei dezbateri publice cu privire la modernizarea cadrului în care își desfășoară competențele SRI și atrage atenția asupra atacurilor asupra instituției.
„SRI trebuie perceput ca o structură apolitică respectată, echilibrată și eficientă în protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în asigurarea securității naționale și în consolidarea parteneriatelor externe, menite să susțină interesele naționale ale României. Agresivitatea și dinamica factorilor interni și externi, care afectează mediul de securitate național, fac și mai dificilă misiunea ofițerilor noștri. Profilul hibrid al agresiunilor, fie că vorbim de terorism, atacuri cibernetice, criminalitatea economico-financiară, etc, obligă Serviciul să își adapteze instrumente și normele după care își desfășoară acticitatea. În acest context complicat, modul de îndeplinire a misiunilor ce revin Serviciului este suplimentar este și sever afectat de agresiuni îndreptate împotriva instituției, ca parte a atacării a însuși sistemului de apărare a statului. Acestea pun sub semnul întrebării legitimitatea tuturor acțiunilor noastre și duc la dezangajarea și demotivarea ofițerilor de informații, având drept efect diminuarea eficacității și eficienței suportului pentru protejarea și promovarea valorilor constituționale ale statului de drept. În acest sens, am speranța că membrii Parlamentului României își vor consolida cu bună-credință eforturile de clarificare legislativă cu privire la atribuțiile și rolul SRI în statul român, pentru ca niciun dubiu cu privire la activitatea sa să nu mai planeze în viitor”, mai precizează sursa citată.
Citește și Mihai Gâdea a fost amendat de CNA pentru înjurii la adresa purtătorului de cuvânt al PNL
De Vlad Mitu
