Banca Națională a României (BNR) a făcut, luni, a șaptea operațiune repo din acest an, în valoare de 9,7 miliarde de lei, arată datele afișate de instituție, rostogolind-o pe cea de săptămâna trecută, într-o nouă încercare de a opri creșterea indicilor ROBOR.
Săptămâna trecută, la 24 septembrie, după o pauză de două săptămâni, BNR a reluat operațiunile repo, inundând piața cu 6,5165 miliarde de lei.
Precum săptămâna trecută, operațiunea repo de astăzi, repo reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei, era așteptată de econonomiști.
„BNR a continuat astăzi șirul operațiunilor repo săptămânale. Deși numărul băncilor participante a rămas neschimbat la opt, suma solicitată a crescut astăzi la 9,7 miliarde lei, de la 6,5 miliarde lei, la începutul actualei perioade de deținere a rezervelor, începută la 24 septembrie. Acest lucru sugerează o abordare prudentă a băncilor, dat fiind faptul că luna octombrie este o lună de vârf în ceea ce privește plățile către bugetul de stat, ceea ce duce, de obicei, la o lichiditate interbancară mai scăzută”, se scrie într-o analiză semnată de economiștii UniCredit Bank, Anca Maria Negrescu și Laurian Georgescu, care a fost transmisă luni.
Cei doi economiștii ai UniCredit subliniază că mesajul dat de ratele dobânzilor de pe piața monetară este similar, cu o mișcare ascendentă pe toți indicii, dar o reacție mai amplă pe termen scurt.
„Indicii ROBOR-ul overnight și la o săptămână au fost cotați luni aproape de 2,69%, respectiv de 2,73%, cu până la 10 puncte procentuale de bază peste, respectiv cu 5 puncte procentuale peste nivelul din 24 septembrie. Influența pe restul indicilor a fost mai limitată, segmentul 1 lună – 12 luni crescând cu până la 3 puncte procentuale de bază, în aceeași perioadă”, se detaliază în analiza UniCredit Bank. Indicii ROBOR-ul la 3 luni și 6 luni au fost luni cotați la 3,17%, respectiv 3,40%.
Săptămâna trecută, într-o analiză a ING Bank România, semnată de Ciprian Dascălu, economistul șef, și de Valentin Tătaru, economist în cadrul băncii, se scria că era de așteptat ca BNR să anunțe la 24 septembrie o licitație de repo repartizată integral, iar ratele pe termen scurt să fie la nivelul dobânzii cheie, de 2,50%, pentru perioada în care este făcută rezervă.
Într-adevăr, suma adjudecată atunci, ca și acum, a fost cea oferită de Banca centrală, iar toate licitațiile repo din acest an au fost făcute la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018 și la o maturitate de 7 zile, astfel că valoarea celor șapte operațiuni nu poate fi cumulată.
Anterioara operațiune repo a fost la data de 10 septembrie, când instituția a furnizat pieței 914,2 milioane de lei. De asemenea, la data de 3 septembrie, BNR a făcut o operațiune repo de aproape 9,47 miliarde de lei.
Banca centrală a mai făcut trei asemenea operațiuni în luna august a acestui an: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018, precum și de 12,17 miliarde de lei la 27 august. Această din urmă sumă nu a mai fost plasată de BNR din 1 octombrie 2012, când a solicitat și și-a adjudecat 12,6 miliarde de lei. În august, Banca centrală a României a reluat operațiunile repo, după opt luni de pauză, pentru a tempera creșterea indicilor ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei și care este stabilită zilnic, ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR, astfel încât să prevină situația din septembrie 2017.
Pe finalul fiecărei luni, lichiditatea din piața interbancară scade pe fondul faptului că băncile sunt obligate să-și facă rezervele minime obligatorii, iar contribuabilii trebuie să-și achite taxele și impozitele, iar fenomenul se accentuează pe final de trimestru.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat, luni, la 3,17%, după creșterea de vineri, arată datele BNR. Cel mai recent, acest indice a mai fost aproape de acest nivelul la data de 5 septembrie, când a fost de 3,18%, iar, ulterior, a intrat pe un trend de scădere. Trendul s-a inversat începând de vineri 21 septembrie.
În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 3,40%, de la 3,39% vineri. Acesta n-a mai fost la 3,40% din data de 4 septembrie. Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a stagnat luni la 3,48%. De asemenea, acesta n-a mai atins acest nivel din data de 4 septembrie, dar atunci era pe o tendință de scădere. În plus, indicele ROBOR la 12 luni a rămas luni la nivelul de 3,53%. Acesta a mai atins un nivel apropiat la 4 septembrie, când a fost la 3,54%.
În octombrie 2017, banca centrală a reluat operațiunile repo, după 26 luni de pauză, din cauza creșterii accelerate a indicelui ROBOR, care, de exemplu, la 3 luni a urcat de la 0,91% în 31 august 2017 la 1,71% în 2 octombrie 2017, încheind anul la 2,05%. În aceste condiții, BNR a făcut opt operațiuni repo în decurs de trei luni. A început cu una de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie, și a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie – toate cu o maturitate la 7 zile și la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015.
În schimb, în prima parte a acestui an, BNR a atras lichiditate din piață, prin 14 licitații de depozite, realizate între 16 aprilie și 30 iulie, începând cu una de 18,66 miliarde de lei și încheind cu una de 25 de milioane de lei. Doar în prima parte a lunii iulie, banca centrală nu a realizat deloc operațiuni.
De Vlad Mitu
