Autoritatea Electorală Permanentă scoate românii cu domiciliul declarat în străinătate din numărul de persoane care va fi luat în calcul la stabilirea pragului electoral de 30% pentru validarea referendumului, după cum rezultă din modificările legislative din 2013 și din interpretarea acestora de către AEP, au declarat pentru G4Media.ro surse din instituție.
În ultimele comunicate de presă de săptămâna aceasta, Autoritatea Electorală Permanentă a furnizat două date în ceea ce priveşte numărul persoanelor cu drept de vot.
AEP a anunțat că 18.951.721 de persoane sunt înscrise în Registrul electoral şi 18.279.534 de persoane au domiciliul în ţară, fără să precizeze clar care este numărul de persoane la care se va referi atunci când va stabili pragul referendumului.
Surse din Autoritatea Permanentă au declarat pentru G4Media.ro că AEP se va raporta în comunicările pentru public la cifra cea mai mică, adică la numărul de persoane cu domiciliul în țară înscrie în registrul electoral.
Validarea referendumului o va face însă Curtea Constituțională și tot ea va decide la ce bază de calcul se va raporta.
Luarea în calcul doar a cetăţenilor cu domiciliul în România pentru stabilirea pragului electoral la Referendumul din 6-7 octombrie 2018 reduce cvorumul cu 201.656 voturi, de la 5.685.516 persoane, la 5.483.860, cât reprezintă 30 la sută din cifrele anunțată de AEP.
Pe lângă aceste două cifre, AEP a comunicat că există 672.187 de posesori de pașaport CRDS. Pașaportul CRDS – Paşaport Electronic Simplu pentru Cetăţenii Români cu Domiciliul în Străinătate – înlocuieşte cartea de identitate pentru românii care nu mai domiciliază în ţară.
Legea prevede că: referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (Legea 3/2000, art. 5 alin 2)
De asemenea, “rezultatul referendumului este valid dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.”
Modificările au fost făcute în 2013 şi exclud practic de pe listele electorale permanente persoanele care nu mai au Carte de Identitate românească, dar au un pașaport special. Pe listele electorale permanente se regăsesc doar persoanele cu domiciliul stabil în România.
Dilema a atras deja atenţia unei părţi a opoziţiei. Printr-o solicitare adresată pe 2 octombrie, deputatul Mihai Voicu cerea Biroului Electoral Central emiterea unei hotărâri de interpretare a legii privind art.5, alin.2 şi alin. 3 din Legea 3/2000. Mai exact, Mihai Voicu considera că ” interpretarea legii trebuie făcută în sensul introducerii 672.187 cetaţeni români cu drept de vot în totalul alegătorilor din care se calculează cvorumul prevăzut la aliniatul 2 al art 5 din Legea 3/2000 precum şi, pe cale de consecinţă, în totalul alegătorilor în care se calculează numărul voturilor valabil exprimate necesare validării referendumului”
Desi art. 25 alin 2 indice 2 din legea 3/2000 prevede că ” pentru corecta organizare şi desfăşurare a referendumului, Biroul Electoral Central emite hotărâri de interpretare a legii, hotărâri care se publică în Monitorul Oficial Partea I”, Biroul Electoral Central a răspuns că solicitarea excede atribuţiilor BEC.
Surse din Autoritatea Electorală Permanentă au declarat pentru G4Media.ro că o decizie finală în privinţa cvorumului care va fi luat în calcul va aparţine Curţii Constituţionale şi va fi luată o dată cu emiterea unei hotărâri privind rezultatul final al scrutinului. Aceleaşi surse susțin că, în informările pentru public privind prezenţa, AEP se va raporta la cifra mai mica.
Valoarea care va fi luată în calcul la stabilirea cvorumului este extrem de importantă. În 2009, la alegerile prezidenţiale, Traian Băsescu a avut 5,275,808, iar Mircea Geoană 5,205,760, adică o diferenţă de 70.048 de voturi. Majoritatea acestor voturi au venit din diaspora.
De Vlad Mitu
