Ordonanța de urgență prin care au fost modificate legile justiției a fost publicată în Monitorul Oficial marți după ora 16:30, la mai bine de 30 de ore de la adoptarea în ședința de Guvern de luni.
Una dintre cele mai importante modificări aduse de OUG este că pensionarea anticipată, după numai 20 de ani de activitate, a judecătorilor și procurorilor a fost amânată cu patru ani, până la 31 decembrie 2022.
Prevederea amânată cu privire la pensionarea magistraților este următoarea (pct. 142, care modifică art. 82 alin 3 din legea 303/2004):
- ”De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii”.
De asemenea, Guvernul a crescut condiția de vechime pentru procurorii care doresc să activeze în DNA și DIICOT de la 8 ani la 10 ani, fără nici o justificare publică, însă surse din sistem au declarat că modificarea ar putea să o vizeze direct pe Alexandra Lăncrănjan, procurorul care anchetează dosarul Tel Drum.
La modificarea legilor justiției, majoritatea PSD-ALDE a introdus în legea de organizare judiciară condiția de vechime de opt ani, condiție pe care procurorul Lăncrăjan, la data dezbaterii modificărilor, nu o îndeplinea. Intrarea în vigoare a legii a întârziat, date fiind contestațiile la Curtea Constituțională, iar între timp procurorul Lăncrănjan a făcut cei opt ani de vechime ceruți de lege.
Guvernul a mărit condiția de vechime prin OUG-ul adoptat luni de la opt la zece ani, fără a justifica în vreun fel această măsură (detalii aici).
O altă modificare introdusă de OUG prevede că și procurorii șefi de secții ai Parchetului general, DNA și DIICOT vor fi numiți la fel ca șefii respectivelor Parchete: de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul secției de procurori a CSM. Prevederea conform căreia șeful statului poate refuza o singură dată propunerile venite de la ministrul Justiției pentru șefia Parchetelor a fost menținută, în ciuda criticilor Comisiei de la Veneția.
De Vlad Mitu
