Judecătorul Livia Stanciu a susținut, în opinia separată publicată odată cu motivarea CCR asupra respingerii sesizării președintelui Klaus Iohannis pe Legea 303/2004 privind statutul magistraților, că modul adoptării actului normativ în Parlament „încalcă chiar deciziile instanței constituționale”.
Astfel, judecătorul CCR Livia Stanciu argumentează că decizia de convocare a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară a fost semnată de unul dintre vicepreşedinţii acesteia, fără ca preşedintele Camerei să-şi fi delegat propriile atribuţii către acesta, ceea ce încalcă „prevederile art.66 alin.(3) din Constituţie, din moment ce competenţele preşedintelui au fost exercitate în numele său de către o altă persoană, fără o justificare reală şi obiectivă şi fără o împuternicire legală, ceea ce indică faptul că aceasta nu reprezintă manifestarea de voinţă a subiectului prevăzut la art.66 alin.(3) din Constituţie”, se arată în textul opiniei separate publicată pe site-ul instituției odată cu motivarea Curții.
Totodată, Stanciu susține că respingerea cererii de reexaminare formulată pe șeful statului pe Legea 303/2004 în sesiune extraordinară a Legislativului nu doar că încalcă procedurile parlamentare, ci și decizii anterioare ale CCR, lucru care afectează întreaga procedura legislativă.
„În cazul de față, transmiterea greșită a legii – aflată în procedură parlamentată de reexaminare, ca urmare a formulării de către Președintele României a unei cereri de reexaminare – către comisiile permanente ale fiecăreia dintre cele două Camere, nu are relevanța unor simple încălcări ale regulamentelor, respectiv ale competenței comisiei speciale comune, ci încalcă chiar deciziile instanței constituționale, afectând întreaga procedură legislativă”, potrivit sursei citate.
De asemenea, Stanciu argumentează că plenul Camerei Deputaților s-a întrunit neconstituțional în sesiune extraordinară, pentru că nu a existat în prelabil o cerere expresă formulată în această privință „de un titular de drept”.
„În acest sens, se arată că legea a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, întrucât nu a existat o cerere expresă formulată de un titular al acestui drept pentru întrunirea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, care să fi fost urmată de o convocare a preşedinţilor Camerelor”, explică judecătorul CCR.
În concluzie, „Camera Deputaților, contrar competenței sale funcționale, astfel cum este stabilită prin Capitolul I al Titlului III din Legea fundamentală, a inclus pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților din perioada 2-19 iulie, o inițiativă legislativă care, nefiind pe rolul Parlamentului, nu putea face obiectul unei decizii de convocare”, arată Livia Stanciu.
Prin urmare, în opinia judecătorului CCR, Legislativul nu a respectat următoarele prevederi constituționale: „a) Biroul permanent nu a formulat nici o cerere de întrunire în sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor, neexistând vreo decizie în acest sens; b) decizia de convocare în sesiune extraordinară nu a fost semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, care nici nu a emis vreun act de delegare a acestei atribuţii constituţionale, pentru ca unul dintre cei patru vicepreşedinţi să aibă competenţa de a semna actul respectiv”.
Judecătorul constituțional a conchis că „sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României să fie admisă, atât sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, cât și al criticilor de neconstituționalitate intrinsecă invocate și să se constate că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor este neconstituțională, cu consecința reluării procedurii parlamentare de analizare a cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României”.
CCR arată, în motivarea deciziei potrivit căreia modificarea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor este constituțională, că Parlamentul nu a modificat actul normativ prin „proceduri viciate, neconstituționale”.
O opinie separată a avut și judecătorul CCR Mona Pivniceru care a susținut că Legea 303/2004 este neconstituțională pentru că „rolul constituțional al Comisiilor parlamentare speciale a fost nesocotit”.
Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară în perioada 2-19 iulie, a votat respingerea cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii 303/2004. Inițiativa legislativă care modifică acest act normativ s-a întors de mai multe ori în Legislativ, după ce CCR a decis în mai multe rânduri că unele prevederi sunt neconstituţionale.
Pe 25 septembrie, CCR a respins ultima sesizare a lui Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Șeful statului a semnat, pe 19 octombrie, decretul privind promulgarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Guvernul a adoptat, pe 22 octombrie, o ordonanță de urgență prin care au fost modificate cele trei legi ale justiției. După două zile, OUG a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel actul normativ intrând în vigoare. În prezent ordonanța este în procedură parlamentară de aprobare.
De Vlad Mitu
