Sistemul de termoficare din București are nevoie urgentă de investiții, în condițiile în care mai mult de trei sferturi din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 40 de ani și riscă să crape în această iarnă, iar CET-urile își vor încheia, în curând, perioada de funcționare în condiții de siguranță, arată o analiză Frames.
,,CET-urile din București sunt precum niște bombe cu ceas”, spun analiștii de la compania de consultanță Frames. ,,Cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020, la fel ca și CAF-urile nr. 1 și 2 din CTE București Sud. Practic, acestea nu vor mai putea funcționa, în condiții de siguranță, după expirarea numărului de ore de funcționare alocat”, arată aceștia.
Potrivit analizei, fără investiții susținute în următorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h în 2023 (Ciclul Combinat de la CTE București Vest și cele două CAF-uri de câte 100 Gcal/h), mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1800 Gcal/h.
,,Practic, serviciul de furnizare în regim centralizat a energiei termice va mai putea asigura apa caldă şi căldura doar pentru o mică parte din cele peste 560.000 de apartamente din Bucureşti şi 4.900 de instituţii racordate la rețea”, arată analiza.
In prezent ELCEN produce agentul termic în centralele electrice de termoficare (CET) din Bucureşti (Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti), iar apa caldă și căldura sunt distribuite de RADET, printr-o rețea principală de 954 km. de conducte principale și alți 2.9663 km. de conducte secundare, către punctele termice și apartamente.
Ambele societăți, ELCEN și RADET, se află în prezent în insolvență, iar Primăria Capitalei a decis de principiu, fara adoptarea de masuri concrete până în prezent, să le preia sub umbrela Energetica SA, o nouă societate care se va ocupa cu producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea apei calde si căldurii, prin intermediul căreia se va implementa astfel Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET).
,,În acest moment, necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro’’, arată analiza.
Numai în cazul ELCEN, este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, investiții fără de care producția la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării.
Investițiile sunt necesare, totodată, și pentru a respecta legislația de mediu, conform angajamentelor luate față de UE.
,,Până în 2019, Primăria ar trebui să aloce 5 milioane de euro pentru finalizarea investiției în cele două CAF-uri la CTE București Vest şi CTE Grozăvești, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de ardere și a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE București Sud și nr. 2, 3, 4 din CTE București Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de NOx impuse de legislația de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viață cu circa 8-10 ani”, afirmă analiștii.
Mai concret, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie anul viitor. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013.
Sunt necesare investiții și în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAF-urile nr. 6, 7 din CTE București Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu.
În plus, cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești și nr. 1 și 2 din CTE București Sud vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020.
Planul de investiții la ELCEN vizează, totodată, construcția unei noi capacități energetice în ciclu combinat de circa 50 MWe și 35 Gcal/h, la CTE Grozăvești, de 51 milioane de euro, și demararea investițiilor pentru dezvoltarea unor capacități noi/retehnologizarea unor CAF în CTE Grozăvești, CTE București Vest, două CAF-uri din CTE București Sud, și implementarea unor unități noi, în ciclu combinat în CTE București Sud și CTE Progresu, cu investiții estimate la 83 milioane de euro.
În intervalul 2020-2030, Primăria ar trebui să investească alți peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacități noi de producție de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE București Sud și CTE Progresu, în construcția a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW și 170 Gcal/h (fiecare grup) în CTE București Sud și CTE București Progresu și să reabiliteze ciclul combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață.
,,Urmare a acestor investiții, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condițiile în care grupurile nr. 3 și 4 din CTE București Sud respectiv cele din CTE Progresu își vor înceta durata de viață”, arată analiza Frames.
FONDURILE UE, BLOCATE DE INSOLVENȚĂ
Investițiile în SACET ar trebui să fie, pentru Municipalitate, prioritatea zero, spun analiștii.
,, Pentru Primăria Capitalei va însemna un efort investițional uriaș, de peste 3 ori bugetul anual al orașului. Însă fără aceste investiții, cei peste 1,5 milioane de bucureșteni racordați la RADET vor fi în pericol să rămână oricând fără apă caldă și căldură’’, explică analiștii.
De unde vor veni banii? Principala sursă de finanțare ar trebui să fie fondurile UE, însă pentru ca acestea să fie accesate, trebuie ca noua societate Energetica SA să prea frâiele sistemului, iar RADET și ELCEN să devină istorie.
,,Dacă la ELCEN, situația este în prezent foarte clară – creditorii au aprobat planul de reorganizare și rămâne doar ca Municipalitatea să plătească datoriile și costurile preluării activității, la RADET există încă multe semne de întrebare. Primăria a alocat o serie de fonduri pentru activitățile urgente, de reparații, însă este nevoie mai mult decât această acțiune de peticire a problemelor, asta mai cu seamă că din 2019, situația va fi și mai complicate, odată cu eliminarea subvențiilor generale”, arată analiza Frames.
Dincolo de fondurile UE și de alocările de la bugetul local, Primăria Capitalei ar mai putea lansa o emisiune de obligațiuni municipale, care să-i aducă banii necesari pentru refacerea rețelei sau să angajeze credite bancare.
ÎNTREȚINEREA, LA COSTURI DUBLE DIN 2019
În prezent, bucureștenii plătesc doar o parte din costurile energiei termice. Potrivit datelor ANRE, din costul total de 387 de lei/Gigacalorie, preţul final plătit de populaţie este de doar 163 de lei/GCal, diferenţa fiind acoperită de Primărie, printr-o subvenţie generalizată.
,,Din 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, lege care ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 aprilie 2018, modul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociațiile de proprietari/locatari și, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureșteni ar urma să achite facturi aproape duble față de cele din prezent”, spun analiștii Frames.
Costurile ar putea fi și mai mari, în condițiile în care ELCEN a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, și nu este exclus ca, până în aprilie, costurile să mai crească.
La toate aceste pagubele provocate de pierderile din rețea, care au depășit 40%. Pînă acum, Primăria a reparat numai 53 de kilometri de conducte. ,,Fără investiții urgente, nota de plată va crește tot mai mult, iar cei care vor plăti vor fi bucureștenii. Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bombă cu ceas. Primăria trebuie să-și asume pericolul și să ia măsuri concrete pentru a evita consecințele negative majore în plan economic și social”, mai spun experții.
