Laura Kovesi a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European.
Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a primit 12 voturi, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European.
Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.
Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) îşi va exprima miercuri votul, de asemenea secret, pentru a stabili ordinea candidaţilor.
Citește și Cu Toader atent la problemele penale ale lui Dragnea sau Tăricenu, începe greva în justiție
Laura Codruţa Kovesi, Jean-Francois Bohnert şi Andres Ritter au fost audiaţi marţi de comisiile reunite pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european.
Propunerea celor două comisii va fi apoi trimisă Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani.
Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Koveși – întrebări și răspunsuri în comisie
- Întrebată de eurodeputata spaniolă socialistă Inés Ayala Sender despre cum îşi va apăra independenţa în cazul în care ar ajunge procuror-şef european şi rugată să răspundă în limba engleză, Kovesi a răspuns că îşi va apăra independenţa „prin rezultatele pe care le-am avut până acum”.”În timpul activităţii mele, întotdeauna am fost independentă. Am respectat întotdeauna legislaţia. Rezultatele mele vorbesc în numele meu. În activitatea noastră, am anchetat membri din diferite partide politice, nu am anchetat numai membri dintr-un anumit partid”, a spus Kovesi, în cadrul unei audieri în comisiile pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european.
„De asemenea, în activitatea noastră, am anchetat persoane bogate, persoane cu poziţii importante. Însă pentru că am fost independenţi în activitatea noastră, întotdeauna am dus la bun sfârşit aceste cazuri”, a adăugat ea.
Citește și Cioloş: procurorii şi judecătorii din România ar trebui să aibă curaj să vorbească
- Întrebată despre relaţia complicată care există între Ministerul Justiţiei şi procurori în România şi cum se poziţionează în raport cu o astfel de presiune politică, Laura Codruţa Kovesi a răspuns că în toată activitatea ei de procuror, de peste 23 de ani, a respectat „întotdeauna legea şi toate normele de procedură penală care sunt prevăzute în legile speciale pe care le aplicăm”.”Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi în activitatea noastră, să ne desfăşurăm activitatea cu pasiune, dar nu cu patimă. Plecând de la aceste principii, dacă voi ocupa această poziţie, dar şi în poziţiile pe care le-am obţinut anterior, întotdeauna voi aborda profesional ceea ce scrie în fişa postului şi obligaţiile care îmi revin şi care sunt prevăzute în lege şi în regulamentul EPPO în acest caz. Nu are nicio relevanţă pentru mine ceea ce s-a întâmplat în România, relaţiile care sunt acum între sistemul de procuratură şi ministrul justiţiei, ci vă asigur, ca orice alt profesionist din sistemul judiciar român dar şi european, că întotdeauna îmi voi respecta obligaţiile care decurg din regulamentul EPPO, în cazul în care voi fi numită în această funcţie”, a afirmat Kovesi.
- Întrebată despre experienţa ei cu cazurile foarte mediatizate de corupţie, Kovesi a declarat în audierea comună a comisiilor pentru libertăţi civile şi pentru control bugetar ale PE că aproape toate cazurile pe care le-a investigat la DNA suscitau interes din perspectiva persoanelor care erau investigate, întrucât competenţa DNA viza investigaţii pentru fapte de corupţie la nivel înalt.”Din această perspectivă au fost investigate persoane care deţineau funcţii cu expunere publică – primari, preşedinţi de consilii judeţene, senatori, deputaţi, miniştri, foşti miniştri, şi cu siguranţă toţi cetăţenii doreau să afle pentru ce fapte sunt cercetaţi. Vă asigur că de fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie. Astfel de date care vizau anchetele în care erau implicate persoanele ce deţineau funcţii publice au fost comunicate întotdeauna cu respectarea legii şi a normelor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii”, a dat asigurări Kovesi.
