Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit, marţi, că iniţiativa legislativă cetăţenească de revizuire a Legii fundamentale, prin care se doreşte ca persoanele condamnate definitiv să nu mai ocupe funcţii publice, îndeplineşte prevederile constituţionale, au precizat oficiali ai CCR.
Sursele menţionate au menţionat că iniţiativa îndeplineşte condiţiile prevăzute de articolele 150 şi 152 din Constituţie.
Jucecătorii CCR au întârziat 40 de zile
USR anunţa la îneputul lunii ferbruarie că semnăturile iniţiativei civice „Fără penali în funcţii publice” au ajuns la Curtea Constituţională, după peste 100 de zile de întârziere. Potrivit legii, judecătorii CCR aveau la dispoziţie 60 de zile calendaristice pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii textului propus.
Citește și CCR obligată de lege să discute inițiativa USR Fără penali în funcţii public
„După aproape cinci luni de tergiversări, Camera Deputaţilor a predat Curţii Constituţionale listele semnate de cei peste un milion de români care susţin iniţiativa cetăţenească ‘Fără penali în funcţii publice’. Nota informativă prin care secretarul general a comunicat Biroului permanent al Camerei Deputaţilor un număr fals al semnăturilor m-a determinat să asist la întocmirea procesului-verbal de predare-primire, pentru a mă asigura că nu lipseşte absolut nicio semnătură. Nu credeam că va fi nevoie, dar în aceste condiţii nu ne-am putut baza pe buna credinţă a persoanelor implicate”, preciza preşedintele grupului de iniţiativă, avocatul Mihai Badea.
Dragnea a vrut mai puține semnături
USR susţinea că, „la comanda politică a lui Liviu Dragnea”, angajaţii Secretariatului General au trecut în nota informativă care urma să fie trimisă Curţii Constituţionale un număr de 591.097 de semnături, deşi au fost depuse în Parlament 931.249 de semnături, dintre care 825.624 validate de primării.
Iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Semnatarii mai susţin că ordonanţele de urgenţă care par a fi în curs de discuţie pot avea un impact negativ asupra independenţei justiţiei româneşti, ceea ce ar slăbi încrederea cetăţenilor şi a partenerilor români în sistemul judiciar, dar şi în guvernul României
