Primul lucru pe care trebuie să îl facă un copil care este victima unui abuz sexual comis pe internet este să părăsească platforma pe care s-a întâmplat atacul, a transmis miercuri ofiţerul de Poliţie Flavius Dorin Nistor, din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Informatice din Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).
„Dacă este victima unui abuz, atunci copilul respectiv să facă tot posibilul să comunice cu părinţii, iar primul sfat (către copil, n.r.): părăseşte platforma care consideri că îţi aduce ţie un prejudiciu. O comunicare bună, inclusiv la nivel de părinte, la nivel de şcoală, poate preveni situaţii mai grave”, a declarat ofiţerul de Poliţie din cadrul structurii IGPR de combatere a atacurilor informatice.
Acesta a făcut afirmaţiile în cadrul unei reuniuni organizate de Oficiul Consiliului Europei în domeniul Criminalităţii Informatice din Bucureşti (C-PROC) pe tema măsurilor destinate securităţii cibernetice, în special cu privire la combaterea pornografiei infantile.
„Întâi, există aplicaţii tehnice dedicate dispozitivelor folosite de copii. Sunt companii care pun la dispoziţie acest tip de soluţii tehnice. În al doilea rând, (părinţii, n.r.) să încerce să aibă o comunicare cât mai bună cu copilul respectiv”, a recomandat ofiţerul de Poliţie Flavius Dorin Nistor.
În recomandările transmise minorilor vizaţi de agresori sexuali cibernetici, ofiţerul de Poliţie s-a referit şi la pericolul ca minorii înşişi să distribuie mai departe materiale pornografice cu alţi minori, în contextul în care în grupurile de prieteni ale unor copii această practică este considerată acceptabilă.
„Nu te juca cu soluţii tehnice maliţioase (periculoase sau proiectate să rănească, n.r.)! Iar aici nu vorbesc de un abuz, vorbesc de posibilitatea în care copilul intră în posesia unei aplicaţii maliţioase şi ‘haideţi să mă joc cu telefonul amicului’. Nu distribui materiale pornografice cu minori mai departe, chiar dacă în grupul tău ţi se pare ok, din teribilism! Dar, în principal, o comunicare bună şi soluţii tehnice aplicate pentru protecţia dispozitivelor folosite de copii, părăsirea platformei respective unde consideri tu că eşti într-un fel sau altul abuzat, şi, bineînţeles, şi informarea structurilor de aplicare a legii, pentru că internetul, Facebook sunt spaţii publice, chiar dacă este foarte uşor să abuzezi şi să adresezi injurii pe Facebook, totuşi este un spaţiu public, se aplică aceleaşi reguli ca şi pe stradă. Deci dacă te consideri abuzat, vorbeşte cu părinţii, ia măsura să părăseşti platforma respectivă, fă plângerea la Poliţie împotriva userului respectiv, dar, iarăşi, depinde şi ce fel de abuz, ce fel de faptă, pentru că diferă, de la contravenţie până la infracţiune, de la caz la caz. Dar nu e o formulă general valabilă, care aplicată va da succes sută la sută în viaţă, ci sunt nişte paşi care, dacă sunt făcuţi, cu siguranţă vor diminua riscul producerii acestui tip de fapte”, a recomandat reprezentantul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Informatice din IGPR.
Acesta a explicat că există cazuri în care minori fără preocupări sexuale primesc materiale pornografice cu copii, uneori transmise de alţi minori, aceste cazuri reprezentând un şoc pentru destinatarul copil care anterior nu era interesat de comportamente sexuale.
„Ce s-a mai văzut şi în continuare e prezentă e fapta de a distribui materiale pornografice cu minori, aici e de discutat, pentru că au fost observate şi situaţii în care materialele respective au fost produse de către minori, nu neapărat au fost abuzaţi, şi aici nu vorbim de vârste mici, ci vorbim de vârste de peste 12 ani, de peste 14 ani, ei sunt consideraţi în continuare minori, totuşi din motive cunoscute de ei aceştia produc materiale pornografice, le distribuie, aici iar e o problemă pe care o aducem tot timpul în atenţie: educaţia digitală, să-i zicem educaţia digitală la nivelul şcolilor. Ok, pentru ei existând un număr mare de platforme de socializare, în momentul în care unul dă de un astfel de material, imediat îl distribuie grupului, şi în momentul respectiv clar el comite o infracţiune. Totuşi, reprezintă un şoc mare pentru un tânăr care n-are acest tip de preocupări, dar care dă de aceste materiale, în loc să raportezi pur şi simplu părinţilor şi l-ai şters, din teribilism acest conţinut este transmis mai departe. Şi atunci zicem ‘aveţi grijă, nu distribuiţi acest tip de materiale’. Primul lucru: vorbeşte cu părinţii, ieşi de pe platforma respectivă. Încercăm şi noi pe partea de comunicare publică să prezentăm o serie de mesaje, care să atragă atenţia cu privire la fenomen”, a explicat Flavius Dorin Nistor.
Ofiţerul de Poliţie a avertizat că prădătorii de copii de pe internet au bune cunoştinţe tehnice, resurse financiare şi imaginaţie.
„Criminalitatea informatică nu are graniţe, foarte uşor sunt implicate foarte mute ţări, aici se deschid o serie de posibilităţi şi discuţii cu privire la jurisdicţie, posibilităţi tehnice avansate, din păcate aceşti cyber-criminali nu duc lipsă de cunoştinţe, nici de resurse şi nici de imaginaţie. Ce ar trebui să facem noi? Încercăm să construim cu partenerii noştri campanii de prevenire şi de conştientizare”, a precizat reprezentantul IGPR.
Acesta a enumerat „volatilitatea probelor şi jurisdicţiile diferite în care se găsesc probele respective” drept cele mai mari piedici în activitatea specialiştilor din IGPR concentraţi pe combaterea pornografiei infantile.
Ofiţerul de Poliţie a descris colaborarea cu DIICOT pe tema combaterii abuzurilor on-line împotriva copiilor drept una foarte bună.
„Biroul nostru se ocupă numai cu (combaterea, n.red.) pornografiei infantile prin sisteme informatice, dacă pe parcursul activităţii infracţionale nu sunt produse materiale şi ulterior folosite sisteme informatice pentru a le distribui mai departe, competenţa de investigare a acestui tip de fapte revine colegilor de la Investigaţii Criminale. La nivelul nostru competenţa de cercetare a acestui tip de fapte aparţine în totalitate DIICOT, cooperarea pot să spun că este foarte bună”, a încheiat Flavius Dorin Nistor.
La rândul său, directorul-general adjunct al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), Iulian Alecu, a confirmat că atacurile cibernetice vizează tot mai des copii în vârste de 8-10 ani.
„Ameninţările cibernetice au început să vizeze niveluri din ce în ce mai mici de vârstă, şi vorbim de copii de la 8, 9, 10 ani care încep să folosească tableta, care încep să fie prezenţi pe Facebook şi aşa mai departe. Infractorii cibernetici urmăresc inclusiv acest lucru, pentru că vor să profite de orice resursă se află pe internet”, a declarat reprezentantul CERT-RO.
Pe de altă parte, acesta a precizat că introducerea tehnologiei 5G va aduce o creştere a vitezei de transmitere a datelor, care va genera o avalanşă de informaţii.
„Tehnologia 5G reprezintă o mărire a vitezei de transmitere a datelor care vine cu o interconectare la toate nivelurile. Practic vom discuta de o avalanşă de date disponibile în internet şi inclusiv prin intermediul unor device-uri care nu vor fi totdeauna foarte bine securizate, şi atunci nevoia de securitate creşte foarte mult. (…) Primul sfat: fiecare persoană, indiferent de domeniul în care lucrează, de zona din ţară în care se află, să fie conştient că atât timp cât foloseşte un telefon mobil conectat la internet sau un alt device conectat la internet poate să fie o victimă sau o ţintă a atacatorilor cibernetici. Este important să înceapă de la măsuri minime de securitate precum parolele, precum anti-virusul, precum atenţie la activităţile de inginerie socială sau de păcăleală, ca să le spun aşa, din partea diferitelor persoane, astfel încât să nu ofere date personale, date financiare, date bancare care să poată fi ulterior folosite de criminalii cibernetici”, a atras atenţia Iulian Alecu.
De asemenea, Voichiţa Tomuş, specialist în Protecţia Copilului la UNICEF, a atras atenţia că la nivel mondial peste 175.000 de copii accesează în fiecare zi pentru prima dată internetul, deci doi copii pe secundă devin noi utilizatori ai mediului on-line.
Reprezentanta UNICEF a mai prezentat cifrele unui sondaj conform căruia peste 40% din tinerii repondenţi au început să folosească internetul înainte de a împlini 13 ani, iar 80% dintre tinerii în vârstă de 18 ani cred că copiii şi adolescenţii sunt în pericol de a fi abuzaţi sexual.
