Preşedintele României nu mai putea exercita atribuţia constituţională de numire a membrilor Guvernului fără ca, în contextul unor evenimente ce au determinat modificarea coaliţiei politice ce a asigurat, până în prezent, guvernarea, să existe acordul prealabil al Parlamentului, precizează Curtea Constituţională în motivarea deciziei privind conflictul juridic dintre Executiv şi şeful statului.
Pe 18 septembrie, CCR a stabilit că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis pe tema refuzului şefului statului de desemnare a miniştrilor titulari.
„În prezenta cauză, Curtea reţine că primul-ministru a formulat propunerile de numire a unor miniştri titulari în aceeaşi zi – 26 august – în care preşedintele ALDE a anunţat public ieşirea de la guvernare a acestei formaţiuni politice, primul-ministru declarând public că a luat act de această decizie tot în aceeaşi zi. Deşi destrămarea coaliţiei de guvernare este susţinută la nivelul declaraţiilor publice şi are caracter politic, Curtea constată că aceasta reprezintă o situaţie de fapt de notorietate, care nu necesită o justificare în sens juridic, astfel că această realitate a vieţii politice nu poate fi ignorată. Această nouă situaţie de fapt poate conduce la restructurarea Guvernului sau la formarea unei alte compoziţii politice a acestuia, situaţie ce se identifică cu ipoteza reglementată la art. 85 alin. (3) din Constituţie”, notează judecătorii constituţionali în document.
Citește și Judecătoarea CCR, Livia Stanciu, nu e de acord cu colegii grupați în spatele lui Dorneanu
Curtea constată în motivare că, începând cu data de 26 august, preşedintele României nu mai putea exercita atribuţia prevăzută de articolul 85 alineatul (2) din Constituţie, de numire a membrilor Guvernului, fără ca, în contextul unor evenimente ce au determinat modificarea coaliţiei politice ce a asigurat, până în prezent, guvernarea, să existe acordul prealabil al Parlamentului, exprimat în conformitate cu dispoziţiile articolului 85 alineatul (3) din Constituţie.
„Din acest punct de vedere, al atribuţiei preşedintelui României de numire a miniştrilor titulari, la propunerea primului-ministru întemeiată pe art. 85 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că nu există conflict juridic de natură constituţională între primul-ministru, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, generat de refuzul preşedintelui de a numi miniştrii titulari propuşi de primul-ministru”, precizează CCR.
