Liberalii au înregistrat miercuri la Parlament o inițiativă legislativă care prevede prorogarea, până la 1 ianuarie 2021, a pensionării anticipate a magistraților, a anunțat senatoarea liberală Alina Gorghiu.
”Ieri, PNL a înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților o propunere legislativă care vizează prorogarea termenului de intrare în vigoare a dispozițiilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor. O normă care nu este oportună acum, așa cum a constatat și Comisia de la Veneția. Întreg sistemul judiciar ar fi dat peste cap. Realitatea nu poate fi negată: volum mare de dosare, deficit de magistraţi. Iar de aici, lanţul slăbiciunilor devine tot mai lung: termene peste termene, decizii amânate, cauze care nu sunt soluționate într-un termen rezonabil… Tabloul nu este unul care să atragă aplauze. Tocmai de aceea, soluţia este una singură: amânarea termenului de intrare în vigoare pentru 1 ianuarie 2021”, a scris Gorghiu pe Facebook.
Printre modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR legilor justiției se numără și pensionarea anticipată a magistraților după numai 20 de ani de vechime. Prevederea ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020.
Comisia de la Veneția a solicitat abandonarea schemei de pensionare timpurie a magistraților, argumentând că măsura ar duce la depopularea masivă a instanțelor, cu efecte majore mai cu seamă la Înalta Curte și Curțile de Apel.
Săptămâna trecută, premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat că guvernul pe care îl va conduce și-ar putea angaja răspunderea pe amânarea pensionării anticipate a magistraților, dar a exclus ca această măsură să fie adoptată prin ordonanță de urgență.
Liderul PNL a spus că modalitatea prioritară de modificare a legii de către PSD este procedura de urgență în Parlament dar, dacă nu se va reuși acest lucru până la finalul anului când intră în vigoare actul normativ, atunci ia în calcul angajarea răspunderii.
”Ordonanțe de urgență în domeniul justiției nu se pot da. Dar aici, în cazul în care nu reușim prin procedură de urgență în Parlament să corectăm legea, normal că trebuie schimbată și este un domeniu unde este necesar să adoptăm legea chiar și prin angajarea răspunderii. Nu se mai pot da ordonanțe de urgență în domeniul justiției pentru că cetățenii români au decis la referendumul convocat de președintele României că nu se pot da ordonanțe de urgență”, a declarat Ludovic Orban.
El a adăugat că angajarea răspunderii poate fi făcută exclusiv cu acordul celorlalte partide care votează învestirea guvernului.
”În ceea ce privește ordonanțele de urgență și angajarea răspunderii, vă spun din capul locului că ceea ce am detestat la foarte multe guverne în ultima vreme a fost abuzul de ordonanțe de urgență care au fost date pe bandă rulantă, fără nicio dezbatere publică, care au căzut pe capul românilor ca o năpastă, fără niciun fel de dialog. Intenția mea este să limitez la maximum posibil ordonanțele de urgență. În ceea ce privește angajarea răspunderii, ea nu poate fi făcută decât pe proiecte legislative care nu pot fi emise prin ordonanțe de urgență și pentru care există un acord din partea partenerilor care asigură votul de învestitură”, a adăugat premierul desemnat.
USR le-a propus marți liberalilor un acord în 16 puncte, grupate pe patru teme mari, în schimbul susținerii guvernului Orban la vot în Parlament. Printre condițiile celor de la USR se numără și renunțarea la pensionarea anticipată a magistraților, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020.
