Parlamentul votează de la ora 16 învestirea Guvernului Cîțu, care are nevoie de 233 de voturi pentru a se instala la Palatul Victoria. Dacă guvernul este învestit, Florin Cîțu va fi premier, cu o echipă aproape indentică cu cea pe care a avut-o Ludovic Orban, actualul premier interimar. Orban este însă scos din echipa guvernamentală. Calculele din Parlament nu sunt deloc simple, în plină criză COVID-19, cu mai multe partide care ar putea încurca planurile liberalilor, care nu și l-ar fi dorit pe Cîțu premier, în condițiile în care propunerea ar fi trebuit să fie una de sacrificiu.
La această oră mai multe partide au anunțat că vor vota Guvernul Cîțu pentru a avea un executiv cu puteri depline care să se poată ocupă de criza coronavirus, în condițiile în care situația se va agrava.
USR, ALDE, PMP și Pro România au anunțat deja că vor vota învestirea guvernului. PSD, prin președintele interimar Marcel Ciolacu a anunțat că nu votează guvernul, iar parlamentarii social democrați, chiar dacă vor fi prezenți, vor sta în bănci.
Calculele arată că în condițiile în care vor fi toți parlamentarii celor patru partide care au anunțat că susțin guvernul, la care se adaugă parlamentarii PNL, se strâng 211 voturi. (PNL-107, USR-40, Pro România-25, PMP-19, ALDE-20). Acestora li se pot alătura și cei 30 de parlamentari UDMR, care ar putea asigura numărul necesar de voturi pentru ca Guvernul Cîțu să fie învestit. (241 de voturi, față de cele 233 necesare).
Mai sunt însă și cei 17 parlamentari ai minorităților naționale, precum și alți 5 parlamentari neafiliați.
Greu de crezut însă că vor fi prezenți toți parlamentarii în sală, astfel încât să fie asigurate toate voturile necesare.
Scenariile luate în calcul de PNL
În Partidul Național Liberal actuala criză de sănătate publică a încurcat teribil planurile pe care liderii partidului și președintele Klaus Iohannis și le-au făcut cu Florin Cîțu. Învestirea guvernului îl scoate din joc pe liderul partidului, pe care îl forțează să se ocupe strict de problemele de partid și de campanie, în timp ce, dacă guvernul va fi respins, varianta anticipatelor este exclusă odată cu decizia CCR care a respins joi Ordonanța pentru anticipate.
Dacă Guvernul este respins prin votul de astăzi, în PNL sunt vehiculate două scenarii, însă niciunul nu mai ia în calcul anticipatele. Primul scenariu ar fi ca președintele Klaus Iohannis să îl propună din nou pe Ludovic Orban, care în situație de criză, să reușească să strângă rapid o majoritate parlamentară. Al doilea scenariu presupune o nominalizare a unui tehnocrat pe care să o facă președintele și care să fie acceptat de toate partidele parlamentare.
CCR a blocat definitiv anticipatele
Curtea constituțională a respins joi Ordonanța de Urgență a Guvernului Orban care reglementa cadrul de organizare a alegerilor anticipate. Ordonanța scurta termenele legle, astfel încât anticipatele să poată fi organizate până la finalul lunii iunie. Pe termenele care rămân acum în vigoare după declararea OUG ca fiind neconstituțională, alegerile anticipate nu pot fi organizate mai repede de finalul lunii iulie.
Pe 25 aprilie se împlinesc 60 de zile de la prima propunere de premier, termen în care, conform Constituției, pentru declanșarea anticipatelor trebuie respinse 2 propuneri consecutive. Din acel moment, executivul trebuie să stabilească prin hotărâre de guvern data alegerilor anticipate. Pe termenele actuale, anticipatele pot fi organizate cel mai devreme pe 24 iulie.
Organizarea unui scrutin în mijlocul verii nu este luată în calcul nici măcar de cei mai mari susținători ai anticipatelor.
