CtEDO a hotărât, pe 28 martie, că este permisă utilizarea într-un proces penal a înregistrărilor realizate de o persoană cu ajutorul unei camere video miniaturale atașate la un stilou.
Decizia a fost luată în cazul Sârbu c. României, scrie Vedem Just. Mihail-Ioan Sârbu, angajat al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba, avea drept atribuție să controleze societățile comerciale cu privire la plata sumelor datorate statului.
Filmat de cel care i-a dat mită
„La un moment dat, s-a început anchetarea lui pentru luare de mită. În cursul anchetei, cu ocazia unei percheziții se descoperă într-un computer o înregistrare a unei discuții dintre el și administratorul unei societăți controlate care i-a dat mită.
Astfel, procurorii i-au deschis un al doilea dosar penal. În acest nou dosar, administratorul societății a recunoscut că a dat mită și că el a înregistrat discuția cu Sârbu, folosind o cameră video în miniatură care a fost atașată la un stilou.
Sârbu însă nu a recunoscut fapta, ci a contestat legalitatea înregistrării. Instanțele naționale au respins această apărare, stabilind că înregistrarea depusă la dosar este autentică (nu prezintă ștersături sau adăugiri) și este legală (nu e necesară autorizarea unui judecător cât timp privește propriile discuții ale celui care face înregistrarea și nu are importanță că a fost descoperită cu ocazia soluționării unei alte acuzații).
Pe baza acestor probe, Sârbu a fost condamnat pentru corupție”, a explicat Vedem Just.
Dacă scopul este legitim, înregistrarea este valabilă
Mihail Sârbu s-a plâns Curții de la Strasbourg pentru încălcarea vieții private prin acea înregistrare.
CEDO a stabilit că, într-adevăr, înregistrarea unei persoane fără știrea ei este o ingerință în viața personală, dar aceasta este prevăzută de lege (Codul de procedură penală român o permite), vizează un scop legitim (a fost utilizată într-un proces penal declanșat pentru fapte de corupție) și este necesară într-o societate democratică (nu a fost vorba de o monitorizare constantă sau prelungită pe o perioadă lungă de timp, iar persoana în cauză avusese posibilitatea să conteste la instanță acea ingerință). Prin urmare, nu i s-a încălcat dreptul la respectarea vieții private prevăzut de art. 8 din CEDO.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
