România se află în primele cinci ţări din Europa privind consumul de alcool, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe 2016, iar potrivit specialistilor, acest obicei afectează la fel de puternic, atât la nivel mental cât şi fizic individul, fiind una dintre dependenţele cel mai greu de tratat.
Chiar dacă părerile sunt mereu împărţite când vine vorba de efectele benefice sau, dimpotrivă, dăunătoare ale consumului de alcool, însă întotdeauna excesele s-au dovedit a fi dăunătoare, atât pentru organism, cât şi pentru siguranţa celorlalţi.
“Consumul moderat pare să fie bun pentru inimă şi sistemul circulator şi protejează împotriva diabetului de tip 2 şi a calculilor biliari. Excesul de alcool este principala cauză a accidentelor de trafic, dăunează inimii şi ficatului, poate dăuna copilului nenăscut dacă este consumat în timpul sarcinii, creşte şansele de dezvoltare a cancerului, contribuie la depresie, violenţă sau agresivitate în relaţii. Faţa întunecată a alcoolului nu ar trebui să fie o surpriză. Ingredientul activ din băuturile alcoolice, o moleculă simplă numită etanol, poate afecta organismul în moduri diferite. Influenţează direct stomacul, creierul, inima, vezica biliară şi ficatul. Etanolul afectează nivelurile lipidelor (colesterol şi trigliceride) şi insulina din sânge, precum şi inflamaţia şi coagularea. De asemenea, modifică starea de spirit, concentrarea şi coordonarea”, afirmă psihologul Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de hipnoză.
Când consumul de alcool conduce la alcoolism?
Potrivit psihologului Angela Nuţu, alcoolismul este definit ca un model problematic al consumului de alcool, care are ca rezultat două sau mai multe dintre următoarele situaţii într-o perioadă de 12 luni:
• Consumi o cantitate mai mare sau pe o perioadă mai lungă de timp decât intenţionezi
• Simţi că ai nevoie sau că ar trebui să întrerupi obiceiul de a bea, oricare ar fi cantitatea
• Petreci mult timp consumând alcool sau recuperându-te după efectele acestuia
• Te gândeşti frecvent că ai nevoie sau că îţi doreşti să bei alcool
• Nu reuşeşti să-ţi îndeplineşti corespunzător activităţile la birou sau cele casnice
• Continui să bei chiar dacă îţi afectează relaţia cu prietenii şi familia
• Prioritizezi consumul de alcool prin renunţarea la activităţi care înainte îţi aduceau bucurie
• Continui să bei chiar dacă alcoolul te face să te simţi anxios, depresiv
• Dezvolţi o toleranţă la consumul de alcool mult mai mare decât în trecut
• Simptome de sevraj – tulburări de somn, nelinişte, greaţă, transpiraţii
“Riscul dezvoltării alcoolismului este influenţat atât de factori genetici, cât şi de factori de mediu. În familiile în care există un alcoolic, rata de afecţiune pentru rudele apropiate este de trei, patru ori mai mare, iar riscul creşte în funcţie de apropierea genetică. Factorii de mediu includ atitudinile culturale legate de consumul de alcool, nivelul de stres, abuzul de alcool al grupului social, aşteptările pozitive privind consumul de alcool şi modalităţile de adaptare greşite. Riscul de abuz al alcoolului creşte, de asemenea, dacă persoanele consumă băuturi pentru a evita să se gândească la diverse situaţii, evenimente, pentru a face faţă problemelor, pentru a depăşi anxietatea sau pentru a-şi spori creativitatea”, explică psihoterapeutul Angela Nuţu.
La ora actuală, cea mai cunoscută metodă pentru depăşirea abuzului de alcool este dezalcoolizarea, metodă care se realizează într-un cadru controlat, supravegheat. Dezalcoolizarea poate fi însoţită de consiliere psihologică şi administrare de medicamente pe perioada recuperării. Metoda funcţionează pentru mulţi oameni, însă există niveluri de succes în ceea ce priveşte tratamentul. Unii oameni se opresc din băut, alţii au perioade de abstinenţă scurtă sau îndelungată, însă se reapucă. Dezalcoolizarea este o metodă imperfectă deoarece rezolvă doar efectele dependenţei, dar nu şi cauza care a provocat consumul de alcool.
