Opoziţia de centru proeuropeană a obţinut o majoritate parlamentară în alegerile legislative de duminică în Polonia, înfrângându-i pe naţionaliştii aflaţi la putere şi extrema dreaptă reuniţi, potrivit exit-pollurilor, într-un scrutin considerat crucial pentru viitorul european al acestei ţări şi relaţiile cu Kievul, relatează AFP.
În cazul în care aceste rezultate se confirmă, aceste alegeri urmează să pună capăt unei perioade de opt ani de guvernare a Partidului Lege şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski.
Cele trei formaţiuni din opoziţie – Coliaţia Civică (KO), A treia Cale (creştin-democraţi) şi Stânga – au obţinut 248 dintre cele 460 de mandate în Parlament, iar PiS şi Confederaţia (extremă dreapta) au obţinut împreună 212 de mandate.
”Polonia a câştigat, democraţia a câştigat, noi am gonit puterea (…). Acesta este sfârşitul acestei perioade proate. Acesta este sfârşitul domniei PiS”, a revendicat victoria imediat după publicarea sondajelor preşedintele KO Donald Tusk.
Donald Tusk. în vârstă de 66 de ani, a fost premierul Poloniei în perioada 2007-2014 şi preşedinte al Consiliului European în perioada 2014-2019.
El a promis să restabilească bune relaţii cu Uniunea Europeană (UE) şi să deblocheze fondurile europene ”îngheţate” de Comisia Europeană (CE) din cauza diferendelor din cele două mandate ale Guvernului PiS.
Tusk a promis să liberalizeze dreptul la avort – un punct de dezacord major cu Guvernul PiS, care a pus accentul asupra valorilor catolice.
Liderul PiS Jaroslaw Kaczynski a salutat succesul relativ al mişcării sale, care va dispune de 200 de mandate în Parlament – însă fără o majoritate care să-i permită să formeze un guvern.
”Fie că ne vom afla la putere, fie că ne vom afla în opoziţie (…), nu vom permite ca Polonia să fe trădată”, a declarat el.
Potrivit politologului Stanislaw Mocek, preşedintele Universităţii Collegium Civitas, acum există ”o şansă să apară un guvern al opoziţiei”.
”Cred că este de fapt sfârşitul guvernării PiS (…). Este şansa noastră să ne reconstruim poziţia, înainte de toate în Europa”, a subliniat el.
Un analist de la German Marshall Fund, Michal Baranowski, apreciază că Polonia ar putea ”reveni în centrul decizional al UE”.
Exit-pollul lasă se întrevadă posibilitatea unui ”guvern al opoziţiei stabil”, consideră el.
Însă analişti avertizează că orice coaliţie guvernamentală formată de către opoziţie s-ar putea confrunta cu conflicte frecvente cu preşedintele Andrzej Duda, un susţinător al PIS.
”A VENIT TIMP
UL SCHIMBĂRII”
Datele exit-pollului nu le acordă eventualilor aliaţi ai opoziţiei o majoritate de trei cincimi de care au nevoie pentru a răstruna vetoul preşedintelui.
Prezenţa la urne a fost mare, exit-pollul o estimează la nivel naţional la 72,9%.
”Nivelul participării este probabil, de departe, cel mai mare din istoria celei de a Treia Republici”, după ce în 1989 a fost de 62,7%, a declarat presei preşedintele Comisiei Electorale naţionale, Sylwester Marciniak.
Numeroşi alegători şi-au exprimat frustrarea faţă de Guvernul PiS.
”A venit vremea schimbării”, a declarat AFP o femeie în vârstă de 43 de ani, Ewa Bankowska, care lucrează în domeniul finanţelor, în timp ce vota la Halinow, un oraş situat lângă Varşovia.
”Sunt îngrijorată de economie. Aş vrea să ne dezvoltăm şi ca Guvernul să se oprească să mai cheltuiască bani pe care nu-i avem”, a subliniat ea.
O infirmieră, Dorota Zbig, în vârstă de 57 de ani, a declarat că ultimii ani ai guvernării PiS ”au fost foarte buni pentru mine şi familia mea”.
”CU SIGURANŢĂ” UN ACORD
În vederea formării unui guvern de coaliţie, este necesar ca KO, a Treia Cale şi Stânga să ajunfă la o înţelegere, iar lideriii lor şi-au exprimat deja bunăvoinţa de a o face.
”Probabil că avem de aşteptat rezultatele oficiale vreo 12 ore (…). Ne vom aşeza apoi pentru a discuta şi vom ajunge cu siguranţă la un acord”, a dat asigurări Donald Tusk.
În campania electorală, PiS s-a angajat să continue reformele controversate ale sistemului judiciar care, în opinia sa, vizează o eradicare a corupţiei, dar pe care UE le consideră o atingere la adresa democraţiei.
Campania electorală a fost marcată de atacuri personale violente împotriva lui Tusk ale unei puteri care l-a acuzat de faptul că reprezintă interesele Berlinului, Moscovei şi Bruxellesului.
Kievul şi aliaţii săi din Occident observă cu atenţie aceste alegeri, în urma alegerii în Slovacia a unui Guvern ostil ajutării Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.
Polonia este unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei şi a primit pe teritoriul polonez un milion de refugiaţi ucraineni. Însă ”oboseala” creşte în rândul polonezilor.
Guvernul PiS a intrat în conflict cu Kievul după ce a impus un embargo importurilor de cereale ucrainene, argumentând că este nevoie să-i protejeze pe agricultorii polonezi.
Știre inițială
În Polonia exit poll-urile plasează partidul de guvernământ Lege și Justiție pe primul loc după scrutinul de duminică. În sondajele la ieșirea de la urne formațiunea lui Kacinsky este creditată cu 36,8 la sută, ceea ce nu îi asigură o majoritate parlamentară.
Este secondat de Platforma civică a proeuropeanului Donald Tusk cu 31.6 la sută, dar are șanse mari de a dobândi majoritatea în alianță cu o formațiune de centru dreapta creditată cu 13 procente.
Vezi și Polonia și Lituania conlucrează pentru exportul cerealelor din Ucraina
Cu o jumătate de oră înainte de închiderea urnelor au fost înregistrate trei alerte cu bomba.
Alegerile parlamentare din Polonia au înregistrat cea mai mare prezență la urne din istoria post-comunistă a țării.
