Medicii și ecologiștii apreciază că, în fiecare an, aproximativ 3.000 de bucureșteni mor din cauza poluării aerului, printre care 5% din pruncii până la un an.
Bucureștiul e de peste trei decenii un oraș în convalescență. Poluarea aerului, poluarea fonică, poluarea umană și nu în cele din urmă cea vizuală sunt virușii care cauzează afecțiuni grave fizice sau psihice, ajungându-se până la decese.
Medicii și ecologiștii apreciază că, în fiecare an, aproximativ 3.000 de bucureșteni mor din cauza poluării aerului, care în unele zile și intervale orare depășește chiar și de zece ori valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică. Pe lângă acești agenți patogeni cu care bucureștenii sunt nevoiți să conviețuiască, frica de un cutremur devastator care să le pună viața în pericol ține capul de afiș în sondajele care contorizează fricile românilor.
Peste 360 de imobile s-ar prăbuși la un cutremur precum cel din 4 martie 1977
În București sunt numeroase imobile ai căror proprietari sunt instituții care le-au lăsat în paragină. Este și cazul Universității din București, care are în proprietate o avere uriașă, un întreg cvartal de clădiri de pe Șoseaua Panduri nr. 90-92, fostul azil „Elena Doamna“, înființat de soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Citește și La cine a ajuns terenul de sub casa „dispărută” din centrul Bucureștiului. Cât a costat manevra
Renovarea acestor imobile care vor fi sediile mai multor facultăți ale Universității a fost încredințată, în urma licitației, firmei SC Erbașu S.A. Lucrările au început de aproape patru ani, dar imaginea fostului azil arată aproape neschimbată. Rețeta tragerii de timp e un loc comun în România, anume subcontractarea executării unor lucrări de renovare de către firmele mari, cum este cazul companiei de construcții a multimilionarului Erbașu, unor firme cu câțiva angajați sau muncitori sezonieri.
O campanie de expertizare a tuturor clădirilor din București în cazul unui cutremur major nu a mai fost realizată din perioada ceaușistă. În cei 33 de ani care s-au scurs de la cutremurul regimului comunist, belferii imobiliari împreună cu belferii Primăriei Generale au făcut carteluri prin care au căzut de acord care clădiri să fie parafate cu bulina roșie, asta pentru ca dezvoltatorii imobiliari să aibă un spațiu cât mai extins pentru a construi arealuri rezidențiale cu blocuri care, după câțiva ani, încep să dea semne de oboseală concretizate în special prin crăpăturile adânci ale pereților exteriori sau prin vopseaua lavabilă deja scorojită.
Sunt noile cutii de chibrituri, față de cele comuniste, pe care le-am putea numi azi postmoderne. Multe din aceste construcții ale rechinilor imobiliari care nu respectă normele tehnice impuse de lege nu vor rămâne în picioare în cazul unui cutremur devastator, spun arhitecții care nu se dau după cireș.
Nevoia de consolidare a peste 850 de clădiri încadrate în diferite grade de risc seismic ar trebui să fie prioritatea stringentă a Primăriei Capitalei, în condițiile în care, potrivit expertizelor de până acum, peste 360 de imobile încadrate în gradul seismic 1 riscă să se prăbușească la un cutremur cu magnitudinea comparabilă cu cel din 4 martie 1977 (7,2 pe scara Richter), în urma căruia 1.424 de oameni au fost îngropați sub dărâmături iar 33 de clădiri și blocuri de locuințe s-au prăbușit.
Societatea de Transport București, o gaură neagră în bugetul Primăriei Capitalei
Una dintre cele mai poluate capitale europene este traficată zilnic de peste un milion și jumătate de autoturisme, unele mai vechi de zece ani, și de câteva sute de autobuze, troleibuze și tramvaie, dintre care jumătate ar fi trebuit să ajungă demult la fiare vechi.
Societatea de Transport București (STB) încă nu și-a dat duhul doar pentru că Primăria Capitalei o ține sub perfuzii, subvenționând-o în fiecare an cu aproape un miliard de lei, bani care sunt cheltuiți în cea mai mare parte pe salariile celor aproape 11.000 de angajați, care nu se pot plânge că au salarii prea mici. Fiecare director general al societății de transport în comun, numit pe criterii politice, s-a angajat din prima zi în care a pus mâna pe ștampila de șef că va face o reformă radicală a STB, începând cu reducerea personalului, însă lucrurile au rămas neschimbate tot din considerente politice, titrează Deutsche Welle, unde puteți parcurge toată investigația.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
