12 state aliate României, printre care SUA, Germania, Franța, au făcut public un comunicat de presă prin care fac apel la toate părțile implicate în modificarea Codului de Procedură Penală și a Codului Penal ”să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei”.
Comunicatul remis presei a fost dat în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.
Comunicatul celor 12 mai arată că ”ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane”.
Comunicatul integral:
Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice pași înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor. Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia.
Apelul vine în ziua în care Comisia parlamentară specială condusă de Florin Iordache a început dezabaterile pe modificarea Codului Penal, urmând să modifice articolul care incriminează abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare.
Statele aliate ale României au criticat anul trecut și OUG 13, dar și modificările aduse legilor Justiției. În februarie 2017 șase țări – SUA, Franţa, Germania, Canada, Belgia şi Olanda au criticat OUG privind justiţia şi au cerut retragerea ei, atrăgând atenția că aceasta contravine normelor statului de drept şi subminează poziţia României.
În decembrie 2017, șapte state membre ale Uniunii Europene (Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Olanda şi Suedia) au solicitat coaliţiei PSD – ALDE să evite orice acţiune care ar putea slăbi independenţa justiţiei şi să ceară avizul Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei.
Context:
Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat pe 18 iunie, într-o ședință cu program prelungit, modificările controversate aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală.
Noul act normativ conține prevederi care ar putea afecta dosarele lui Liviu Dragnea sau care au legătură cu el: Tel Drum, Belina, Angajările fictive (în care liderul PSD a primit 3 ani şi jumătate de detenţie efectivă), ba chiar şi dosarul Referendumul (în care Dragnea a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare).
Legea conţine mai multe prevederi care schimbă regulile de administrare a probelor şi care vor îngreuna sau face chiar imposibile anchetele penale, după cum a arătat DNA într-o analiză privind impactul schimbărilor legislative.
La rândul său, DIICOT a avertizat că una dintre modificările la Codul de Procedură Penală ar duce la închiderea a 4.770 de dosare. ”Pentru DIICOT, principala afectare e închiderea intempestivă a 4.770 de dosare ca urmare a dispoziției potrivit căreia dosarele în care după un an nu a fost începută urmărirea penală in personam vor trebui închise, clasate”, a declarat marți Daniel Horodniceanu, șeful DIICOT, despre impactul modificării Codului de Procedură Penală.
Opoziția și Înalta Curte de Casație și Justiție au atacat la Curtea Constituțională modificările aduse Codului de procedură penală. Sesizările vor fi discutate la CCR pe 18 iulie.
Ambasadoarea Franței la București, Michele Ramis, a avertizat că modificarea Codului de Procedură Penală, votată luni noaptea în Parlament, poate afecta cooperarea judiciară dintre România și celelalte state membre UE.
Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat Curții Constituționale să încuviințeze depunerea unui set de argumente în legătură cu o serie de obiecții de neconsituționalitate aduse modificărilor la Codul de Procedură Penală și la legea de organizare judiciară. FRJ cere să intervină printr-un așa numit amicus curiae, prin care se permite persoanelor calificate într-un anumit domeniu să participe la procedură, observațiile fiind de natură să sprijine soluționarea corectă a cauze
Președintele Klaus Iohannis a criticat modificarea Codului de Procedură Penală spunând că ”PSD nu doar că încearcă să amputeze puterile președintelui, ci și puterile justiției, ceea ce e foarte foarte grav. Vedem acum ceva nemaintâlnit. Majoritatea PSD votează legi pentru șeful lor, legi cu dedicație pentru Dragnea, ceea ce e pur și simplu indamisibil. Evident că voi folosi prerogativele constituționale pentru a solicita o îmbunătățire a acestui text. O să scriu fie Curții Constituționale, fie Parlamentului… Pot să vă confirm că toți musafirii mei sunt foarte îngrijorați de această abordare pe legea votată aseară târziu”.
Cele mai importante modificări aduse de PSD – ALE – UDMR Codului de procedură penală:
Sintagma ”suspiciune rezonabilă” a fost înlocuită peste tot în lege cu sintagma ”indicii temeinice”, iar modalitățile și posibilitățile de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse.
Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.
De asemenea, probelele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță.
Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reușesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.
Liberarea condiționată poate fi cerută din 6 în 6 luni, față de intervalul minim de un an cât trebuie să treacă acum între solicitări.
Au fost introduse două noi motive care pot fi invocate pentru revizuirea unei sentințe judecătorești definitive:
- Neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului (ar putea fi avantajat Liviu Dragnea);
- Sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată (ar putea fi avantajat Dan Voiculescu).
Modificările au fost făcute la propunerea PSD și ALDE și au vizat articolul 453 alineatul (1) din Codul de procedură penală:
”Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
- neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei (amendament PSD și ALDE)
- un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infLuențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD)”
De asemenea, a fost adoptat un amendament care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii:
- ”Art. 4 (3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate. (amendament PSD și UDMR)”.
Totodată, instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi:
- ”Art. 421 alin (2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decțt dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD)”.
Art. 4, aliln (3): În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate(amendament PSD și UDMR).
Art. 4, alin (4): În cursul urmăririi penale sau al judecării organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării adevărului în cauză.
Art. 15: Acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice (prevedere în vigoare – presupunerea rezonabilă) că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia (amendament Ministerul Justiției).
Art. 92, alin (2): Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală, cât și de judecată.
Art. 103, alin (2): În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială.
Art. 103, alin (4): Condamnarea, renunțarea în aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Nu se poate dispune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau circumstanțe decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în cazul în care situația de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea reținută în actul de trimitere în judecată.
Art. 106, alin (1’): Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, între acestea intervenind un interval de 12 ore (amendament PSD, ALDE, UDMR și PNL).
Art. 143, alin (4’): Convorbirile, comunicările sau conversațiile înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau atașate la dosarul de urmărire penală (amendament PSD).
Art. 168, alin (15’): Datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pebtru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție. În cazul în care, pe parcursul percheziționării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție informatică și în legătură cu acele fapte sau persoane.
Art. 211: În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin (1). (Prevederea în vigoare – fără limită. Amendament Marton Arpad).
Art. 406: Redactarea și semnarea hotărârii – În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, cauza se repune pe rol și se reiau dezbaterile.
Art. 421, alin (2): Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel deâct dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD).
Art. 434, alin (2) Nu pot fi atacate cu recurs în casație: f)hotărârile pronunțate ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției – ABROGAT
Art. 453 alin (1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
g) neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. (amendament PSD și ALDE).
i) un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infuențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD).
Art. 457, alin (1): Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea acestuia (amendament PSD, ALDE, UDMR) / alin (2) Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui față de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni.
Art. 539 alin (1): Reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată pentru orice motiv sau dacă la data dispunerii măsurii privării de libertate exista o cauză de încetare a procesului penal.
Art. 587 – Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: lit. d)când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, inclusiv o lege penală mai favorabilă sau o decizie a Curții Constituționale referitoare la conținutul infracțiunii pe care s-a întemeiat hotărârea penală pronunțată.
Citește și Probleme grave identificate de DNA la Codul de procedură penală: Infractorii devin beneficiari
De Vlad Mitu
