Aproximativ trei sferturi dintre șoferi au fost victime ale agresiunilor în trafic – studiu

0

Ursus Breweries și Poliția Română au lansat studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018”, care identifică atitudinile și comportamentele ce favorizează încălcarea regulilor de circulație de către conducătorii auto, precum și producerea accidentelor rutiere.

În cadrul studiului au fost identificate situații și comportamente precum:
– 52% din conducătorii auto declară că nu se simt în siguranță în trafic, procent constant în ultimii 10 ani
– 69% dintre șoferi afirmă că respectă viteză legală
– 13% dintre români nu poartă centură de siguranță în localități, în scădere cu 21% față de 2008
– 9% dintre șoferi susțin că au condus ocazional după ce au consumat alcool, în scădere cu 29% față de 2008

Studiul este realizat de către compania de cercetare sociologică Cult Market Research și Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul și la inițiativa Ursus Breweries.

Pe baza a patru valuri de studiu, primele trei realizate de către Poliția Română în 2008, 2010 și 2014, iar al patrulea realizat de Cult Market Research în 2018, a fost definită și analiză comparativă care urmărește schimbarea principalilor parametri privind atitudinile și siguranță în trafic din ultimii 10 ani.

Sentimentul de siguranță în trafic este unul dintre cei mai importante puncte de start în determinarea modului în care conducătorii auto români percep și evaluează traficul rutier în România. Astfel, aproximativ 48% din persoanele chestionate au declarat că se simt în siguranță, iar 52% au declarat contrariul, nivel apropiat de media ultimilor 10 ani, ceea ce arată faptul că sentimentul de nesiguranță în trafic al majorității șoferilor nu
s-a îmbunătățit.

Definitoriu este faptul că 74% din respondenți consideră că traficul s-a aglomerat, aspect confirmat de realitatea din traficul rutier, întrucât în anul 2017 parcul auto național din România înregistra peste 7 milioane de unități, în creștere cu 8,91% față de anul 20161 și 22% comparativ cu 2013.

Agresivitate în trafic
Una dintre principalele observații privind agresiunile în trafic este aceea că șoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Aproximativ trei sferturi dintre șoferii chestionați (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub formă flash-urilor/claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, și comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către șoferi, urmat de gesturi amenințătoare sau obscene – 47%, și de agresiuni verbale – 40%.

Bărbații, tinerii cu vârste până în 25 ani și conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2000 cm cubi sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalți participanți la trafic. Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 10 ani demonstrează, totuși, o scădere ușoară a comportamentelor agresive în trafic, atât din perspectiva victimelor, cât și a agresorilor.

Viteza în trafic
Mai mult de jumătate, mai exact 69% dintre participanții la acest studiu au declarat că respectă limita de viteză legală indiferent de viteza celorlalte mașini. La acest capitol, cu cât puterea motorului mașinii este mai mare, cu atât frecvența comportamentelor riscante de depășire a limitei de viteză în trafic crește.

În urma analizei comparative pe ultimii 10 ani, se constată o scădere a proporției șoferilor care adaptează viteza mașinii proprii la cea a celorlalți șoferi, în 2018 înregistrându-se un procent de 26%, comparativ cu 32% în 2008 și 2010 și 30% în anul 2014.

Analiza comparativă 2008-2018 demonstrează o situație ușor îmbunătățită în 2018 în ceea ce privește depășirea limitei de viteză între localități sau pe autostradă. Acest rezultat era unul așteptat, întrucât în anul 2017 au intrat în dotare și folosință primele radere de tip „pistol laser” pentru agenții Poliției Rutiere pe autostrazi3.

Întrebați despre utilitatea montării unor camere fixe de monitorizare pentru prevenirea accidentelor, majoritatea șoferilor români au răspuns pozitiv la adoptarea unei astfel de măsuri. Aceștia remarcă îndeosebi utilitatea montării acestora pe autostrăzi și în afară localității, pe drumurile naționale.

Centura de siguranță
Majoritatea șoferilor români (80%) au declarat că, în cea mai mare parte a timpului, poartă centură de siguranță pe toate segmentele de drum. Totuși, o parte a șoferilor (13%) utilizează doar uneori sau foarte rar/niciodată centura de siguranță atunci când conduc în localitate și 5% când conduc în afara localității sau pe autostradă. Purtarea centurii de siguranță este, prin urmare, o problemă mai ales în localități.

Cei care tind în cea mai mare măsură să evite purtatul centurii de siguranță sunt bărbații, tinerii 18-25 ani, cei care dețin atestat de șofer profesionist și șoferii care conduc un autoturism cu motor cu capacitate cilindrică mai mare.

Din fericire se observă faptul că, în ultimii 10 ani, proporția șoferilor care nu poartă centură de siguranță a scăzut, inclusiv în ceea ce privește condusul în localități, unde procentul de 34% de șoferi care purtau foarte rar/niciodată sau doar uneori centura de siguranță în 2008 a scăzut la 13% în 2018.

Consumul de alcool la volan
Proporția șoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul șoferilor chestionați, cu o frecvență ocazională.

Comparativ cu anii anteriori, se înregistrează o scădere semnificativă a incidenței cazurilor de condus sub influența alcoolului, de la 29% în 2008 la 9% în 2018, așa cum declară șoferii români. La această evoluție pozitivă au contribuit și campaniile de conștientizare desfășurate în ultima perioadă, cu aport consistent și din campania „Zero la mie” susținută de Ursus Breweries prin platforma desprealcool.ro, alături de Poliția Română.

Dintre cei care au declarat că au condus sub influență alcoolului, jumătate au invocat că principal motiv este parcurgerea unei distanțe mici cu mașină. În primele luni ale anului 2018, 9.982 de permise au fost reținute pentru conducerea autovehicului sub influență alcoolului.

Comportamente de risc în trafic
Majoritatea șoferilor chestionați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto ce au consumat băuturi alcoolice. Această proporție crescută este susținută de percepția șoferilor, surprinsă în valurile anterioare ale studiului, conform căreia consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranța în traficul rutier.

Utilizarea tehnologiei la volan începe să devină un comportament de risc adoptat și de șoferii români. Concludent este faptul că 42% dintre șoferii intervievați afirmă că au adoptat cel puțin unul dintre comportamente de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, ultilizarea aplicațiilor, a GPS sau filmarea în timpul șofatului.

Foto: Pixabay

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele