Amenințarea forțelor militare și retorica dintre Moscova și Occident au devenit mult mai agresive în ultima săptămână, stârnind îngrijorări că o confruntare directă între cele două blocuri de putere ar putea fi mai probabilă ca până acum.

Numai în ultimele zile, de exemplu, Rusia a oprit aprovizionarea cu gaz către două țări europene și a avertizat de mai multe ori Occidentul că riscul unui război nuclear este foarte „real”.

În plus, președintele rus Vladimir Putin a spus în mai multe rânduri că orice intervenție străină în Ucraina ar provoca ceea ce el a numit un răspuns „fulgerător” din partea Moscovei, în timp ce Ministerul său de Externe a avertizat NATO să nu-i testeze răbdarea.

La rândul lor, oficialii occidentali au respins retorica Rusiei asupra războiului nuclear drept „bravare” și „periculoasă”, Regatul Unit cerând aliaților occidentali să „dubleze” sprijinul lor pentru Ucraina.

Atac nuclear?

Ministrul de externe al Rusiei a avertizat recent că amenințarea unui război nuclear „nu poate fi subestimată” și a spus că furnizarea de arme de către NATO a Ucrainei echivalează cu implicarea alianței militare într-un război proxy cu Rusia.

Putin a dublat miercuri retorica războiului, amenințând cu o represiune „rapidă” împotriva oricărei țări care intervine în războiul din Ucraina și creând ceea ce el a numit „amenințări strategice pentru Rusia”.

Apoi a părut să facă aluzie la arsenalul de rachete balistice intercontinentale și arme nucleare al Rusiei, când a avertizat că Rusia are „instrumentele” pentru un răspuns de răzbunare „pe care nimeni altcineva nu se poate lăuda că le are acum… le vom folosi dacă este necesar”.

Dar strategii au declarat pentru CNBC că șansele unui război nuclear sunt departe.

„Cred că este în afara tărâmului posibilității în acest moment să aibă loc un război nuclear sau al treilea război mondial care să se reverse cu mult dincolo de granițele Ucrainei”, a spus Samuel Ramani, analist geopolitic și membru asociat la Royal United Services Institute, potrivit CNBC.

„Dacă există o depășire a graniței în acest moment, probabil că încă ne uităm la Moldova ca fiind vulnerabilă la o invazie”, a spus el.

El a menționat că Rusia are o istorie lungă de utilizare a „procesului nuclear” ca o modalitate de a împiedica Occidentul să urmeze politici de securitate care nu le plac, cu escaladarea retoricii ostile menite să descurajeze membrii NATO să facă livrări de arme grele în Ucraina.

Moment de pericol

Cu toate acestea, Ramani a remarcat că amenințarea Rusiei ar putea deveni mai acută dacă se simte umilită pe câmpul de luptă. În special, eșecurile militare din Ucraina în jurul datei de 9 mai ar putea reprezenta un anumit pericol. Aceasta este „Ziua Victoriei” pentru Rusia – aniversarea înfrângerii Germaniei naziste de către Uniunea Sovietică în al Doilea Război Mondial.

„Putin a avut o istorie de escaladare a impredictibilității dacă simte că Rusia este umilită într-un fel… și dacă există eșecuri majore, mai ales în jurul datei de 9 mai, atunci există riscul unei acțiuni de neîntrerupt”, a spus el, adăugând: „Dar există și o logică a distrugerii reciproc asigurate, care sperăm că va frâna pe toată lumea.”

Amenințarea cu atacuri nucleare face parte din „cărțile de joc” ale lui Putin, a spus William Alberque, director de strategie, tehnologie și control al armelor la Institutul Internațional de Studii Strategice think tank.

„Lui Putin îi place să folosească riscuri și crede că are un apetit pentru risc mult mai mare decât Occidentul”, a spus el joi pentru CNBC, explicând: „Încearcă să folosească vechiul manual – dacă te îngrozesc suficient, te vei da înapoi”.

„În cele din urmă, dacă folosește arme nucleare, chiar și o lovitură demonstrativă, aceasta ar transforma Rusia într-un paria global”, a spus Alberque. El i-a sfătuit pe liderii occidentali: „Trebuie doar să fim capabili să ne gestionăm riscul și să ne păstrăm nervii și să nu intrăm în panică atunci când face ceva la care s-ar putea să nu ne așteptăm”.

Nu există niciun indiciu că va exista o confruntare directă, a declarat pentru CNBC Liviu Horovitz, cercetător în politică nucleară la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.

„Atât guvernul Statelor Unite, cât și cel al Europei de Vest au spus în mod repetat că nu au niciun interes în escaladarea acestui conflict dincolo de Ucraina și nu văd nimic care să sugereze că trupele NATO vor interveni în Ucraina prea curând”.

Totuși, dacă ar izbucni un război mai larg, „capacitățile convenționale generale ale NATO le depășesc pe cele ale Rusiei”, a menționat el. Ceea ce este important acum este că „toate părțile ar trebui să evite orice pași care ar putea crea neînțelegeri”, a spus el – pași care ar putea duce la un război accidental și potențial catastrofal.

Război economic

În timp ce NATO s-a ferit să ofere orice ajutor Ucrainei care ar putea fi interpretat greșit ca un atac direct asupra Rusiei, aliații occidentali continuă să pună presiune asupra Moscovei.

Într-adevăr, pedeapsa economică asupra Rusiei a crescut pe zi ce trece, sub forma mai multor sancțiuni asupra afacerilor sale, sectoarelor cheie și oficialilor din apropierea sau din cadrul regimului lui Putin. Ministerul Economiei al Rusiei se așteaptă ca economia să se contracte cu 8,8% în 2022 în scenariul său de bază, sau cu 12,4% într-un scenariu mai conservator, a raportat Reuters.

La rândul ei, Rusia a încercat să provoace și ea durere țărilor europene care depind, în mod stânjenitor, foarte mult de importurile rusești de gaze naturale. Săptămâna trecută a suspendat livrările către Polonia și Bulgaria, deoarece acestea au refuzat să plătească gazul în ruble. Mișcarea Rusiei a fost etichetată drept „șantaj” de către UE, dar apărată de Moscova.

În timp ce o confruntare directă între Rusia și Occident rămâne puțin probabilă, un observator apropiat al Rusiei a spus că guvernele occidentale trebuie să-și îmbunătățească populațiile cu o „mentalitate de război” pentru a le pregăti pentru greutățile cu care s-ar putea confrunta pe măsură ce consecințele economice ale războiului continuă. Printre acestea se numără creșterea costurilor cu energia și lanțurile de aprovizionare și mărfurile perturbate din Rusia și Ucraina, printre cele mai mari „coșuri de pâine” din lume.

„Este probabil să vedem o escaladare suplimentară a războiului economic, pentru că, în anumite privințe, aceasta este o mișcare rațională și logică din ambele părți, cărora le este foarte greu să se lupte între ele într-un mod direct din cauza riscurilor de escaladare nucleară”, susține Maximilian Hess, un bursier la Institutul de Cercetare în Politică Externă, pentru CNBC.

„Rusia va opri gazul în mai multe țări, își va crește cererile de ruble, pentru că vrea să se asigure că convertibilitatea rublei rămâne deschisă, iar Occidentul trebuie să se pregătească pentru asta cu o mentalitate de război deplină, făcând populațiile occidentale să înțeleagă că acest lucru va avea costuri economice reale și impacturi reale asupra costului mărfurilor, costului vieții și inflației în următorii ani. (…) Dacă nu luăm această mentalitate de război și o aplicăm războiului economic, atunci devine mult mai ușor pentru Putin să câștige și să aibă succese acolo”, a spus Hess.

Alte puncte de tensiune de urmărit

După mai bine de două luni de război, Rusia și-a extins controlul asupra teritoriilor din estul și sudul Ucrainei, încercând să creeze un pod terestru de la Rusia prin regiunea Donbas până la teritoriul său anexat Crimeea. Dar a suferit și pierderi mari în ceea ce privește forța terestră și armamentul.

Între timp, Occidentul continuă să ofere tot mai mult sprijin pentru Ucraina, iar forțele țării ridică o rezistență puternică la trupele ruse, semnalând un conflict prelungit și sângeros în viitor. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile.

Andrius Tursa, consilier pentru Europa Centrală și de Est la Teneo Intelligence, a declarat că, în acest context, „războiul Rusiei în Ucraina nu se vede, iar relațiile cu Occidentul vor continua probabil să se deterioreze”.

„Retorica din Rusia trece deja de la declarațiile de luptă împotriva „naționaliștilor” din Ucraina la un presupus război (de proxy) cu NATO. Mai multe puncte de aprindere ar putea escalada și mai mult tensiunile cu Occidentul”, a spus el. Printre acestea se numără exploziile recente din regiunea moldovenească separatistă Transnistria, care ar putea servi drept pretext pentru o prezență sporită a Rusiei în regiune și care ar putea aduce conflictul „periculos de aproape de granițele NATO”, a spus Tursa într-o notă de miercuri.

„Moscova ar putea, de asemenea, să intensifice amenințările la adresa NATO cu privire la livrările de arme către Ucraina, mai ales după ce mai multe instalații militare și energetice din Rusia ar fi fost lovite de Ucraina. În cele din urmă, deciziile Finlandei și Suediei de a adera la NATO ar fi percepute de Moscova ca o altă amenințare la adresa Rusiei și ar putea crește tensiunile militare în regiunea baltică”, a mai declarant Tursa pentru CNBC.