Asociația Forumul Judecătorilor din România (FJR) cere Curții de Conturi să verifice modul în care au fost repartizate și plătite tranșele salariale restante pe 2023, plăți care au condus la un conflict major între judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și judecătorii instanței supreme, instanță condusă de Alina Corina Corbu.
„În ciuda unui eșec previzibil, generat de noile legi adoptate în anul 2022, imaginea justiției române nu poate fi aceea a unei puteri subminate la vârful său de conflicte generate de administrarea bugetului justiției. Reformele structurale solicitate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și de magistrații români, ar trebui să fie prioritare”, arată AFJR într-un comunicat de presă.
Asociația judecătorilor mai spune că noile legi ale justiției, adoptate în anul 2022 și „prezentate drept un mare success”, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres inacceptabil.
„Am avertizat constant asupra creării prin lege a unui control generalizat al Consiliului Superior al Magistraturii (spre exemplu, promovările la ÎCCJ, numirile în funcții de conducere, promovarea efectivă la tribunale și curți de apel și evaluarea, prin intermediul președinților curților de apel), respectiv al președinților de instanțe, dar și cu privire la reducerea rolului Institutului Național al Magistraturii, insuficienta reformare a Inspecției Judiciare, respectiv posibilitatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a infirma motivat toate măsurile și soluțiile adoptate de ceilalți procurori (cu excepția DNA și DIICOT).
Pe lângă aceste aspecte, nerespectarea pe scară largă a hotărârilor obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene poate genera proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, cu efecte severe asupra bugetului de stat”, mai arată FJR.
Imaginea justiției, praf și pulbere
Magistrații atrag atenția că „suntem spectatorii unor conflicte publice interminabile la vârful justiției, generate de administrarea bugetului justiției, între CSM și reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, aspecte care afectează neîndoielnic imaginea justiției în ochii oricăror observatori rezonabili”.
În aceste condiții, AFJR se delimitează de aceste conflicte și solicită Curții de Conturi să verifice „echidistant și cu profesionalism împrejurările concrete care le-au provocat, respectiv modalitatea de repartizare și plată efectivă a procentelor din tranșele salariale restante aferente anului 2023, care a determinat și proteste justificate ale magistraților”.
Asociația mai spune că sunt urgent necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile CJUE și cerințele organismelor internaționale relevante.
Intervenție de urgență
Astfel, trebuie imediat introduse în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022, respectiv: „extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității reînnoirii mandatelor, precum și consolidarea garanțiilor în cazul în care procurorul general respinge soluțiile procurorilor obișnuiți. Printre alte modificări propuse se numără o selecție prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți ai parchetelor și stabilirea în mod clar a faptului că agenții poliției judiciare detașați pe lângă parchete nu au obligații de raportare față de Ministerul de Interne.”
De asemenea, Comisia de la Veneția regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele de dinainte de înființarea SIIJ și recomandă restabilirea competențelor DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori.
„Necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară). CJUE a constatat consolidarea competențelor inspectorului‑șef în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanțiilor de independență și de imparțialitate a judecătorilor români, dar mai ales practica concretă urmată de inspectorul‑șef în exercitarea prerogativelor sale, cu referire explicită la Comisia Europeană, care
”menționează exemple care pot arăta că aceste prerogative au fost utilizate, în mai multe rânduri, în scopul controlului politic al activității judiciare, unele dintre aceste exemple figurând, de altfel, în rapoartele Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu din 22 octombrie 2019 și din 8 iunie 2021 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 și 8, precum și COM(2021) 370, p. 18], de care autoritățile române trebuie să țină seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la
