Coaliția PSD-ALDE, împreună cu UDMR, trece prin Parlament, în regim de urgență, Codurile Penale în forma pe care o doresc parlamentarii, aleșii locali sau oamenii din administrație. Prin aceste modificări, abuzul în serviciu, infracțiunea care oprește orice ales să își folosească funcția în scop propriu, devine aproape inutilizabilă de procurori, iar aleșii, mulți cu dosare penale, devin aproape liberi.
Aparenţa, acum, este că legile s-ar face după moravurile sau năravurile inculpaţilor şi nu după standardele pe care noi trebuie să le adoptăm ca stat al Uniunii Europene, a afirmat procurorul general, Augustin Lazăr, miercuri, la intrarea în sediul CSM.
Lazăr a punctat că ”niciodată nu a fost vreo tentativă de a dezincrimina o faptă gravă aşa cum este abuzul în serviciu”.
„Evident că niciodată nu a fost o asemenea grabă în discutarea, în analizarea unui text de lege, dar niciodată nu a fost vreo tentativă de a dezincrimina o faptă gravă aşa cum este abuzul în serviciu. Şi vă rog să observaţi că noi am intrat în Uniunea Europeană cu gândul că adoptăm cadrul legal al lumii civilizate, iar funcţionarii publici şi aleşii se vor orienta după acest cadru legal, să-l respecte. Ei bine, în mod surprinzător, aparenţa acum este aceea că legile s-ar face după moravurile sau năravurile inculpaţilor şi nu după standardele pe care noi trebuie să le adoptăm ca stat al Uniunii Europene”, a spus Lazăr.
Forumul Judecătorilor vorbește de neconstituţionalitate!
Adoptarea cu viteza luminii a modificărilor Codului penal, încălcând flagrant convenţii internaţionale şi ignorând avizele Comisiei de la Veneţia, îndepărtează statul român de la standardele minimale ale unui stat de drept, arată Forumul Judecătorilor din România.
În ciuda nenumăratelor apeluri ale magistraţilor români şi ale organizaţiilor europene şi internaţionale, adresate sub toate formele posibile, în sute de demersuri în ultima perioadă, Parlamentul României îşi continuă imperturbabil sprintul final, consternând statele partenere şi, în fapt, întreaga lume civilizată, mai arată semnatarii mesajului.
„Modificările cerute de legi, de o importanţă capitală, cum sunt şi Codul penal, respectiv Codul de procedură penală, nu se adoptă cu viteza luminii, în proceduri de urgenţă inventate în nopţi caniculare de vară, în timpul vacanţelor, în dispreţul lumii civilizate, ci prin dialog, cu studii serioase de impact şi cu implicarea tuturor experţilor tehnici relevanţi, cu precădere cei internaţionali”, punctează Forumul Judecătorilor.
Ei spun că amendamentele adoptate de Parlament depăşesc „dezideratul” afirmat de reprezentanţii puterii legislative, acela de a nu face mai mult decât o punere în acord a dispoziţiilor legale cu deciziile Curţii Constituţionale, trecându-se în zona unor analize de oportunitate din punct de vedere al politicii penale a statului, ceea ce înseamnă, spre exemplu, „o cumpănire atentă cu privire la necesitatea de a proteja în mod efectiv valorile sociale vizate de fapta antisocială săvârşită de funcţionarii publici, respectiv protejarea integrităţii patrimoniului public”.
Forumul Judecătorilor din România solicită celor în drept să sesizeze CCR
Forumul Judecătorilor din România arată că o schimbare radicală a opticii legiuitorului asupra răspunderii penale a funcţionarilor publici ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri serioase în mediul juridic şi în societate, pentru a evita orice posibile consecinţe negative, cum ar fi vulnerabilizarea relaţiilor sociale care trebuie să se întemeieze pe încrederea în activitatea funcţionarilor publici, nicidecum luată prin încălcarea dispoziţiilor Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.
„Spre exemplu, modificarea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de articolul 297 din Codul penal, reprezintă în realitate o dezincriminare de facto a acestei infracţiuni, iar elementele introduse de legiuitor nu au legătură cu constituţionalitatea normei: reducerea pedepsei la maxim 5 ani închisoare (de la 7 ani în forma tip prevăzută de articolul 297 din Codul penal şi de la 14 ani în forma agravată prevăzută de articolul 13 indice 2 din Legea 78/2000) şi excluderea posibilităţii interzicerii unor drepturi, precum cel de a fi ales sau de a ocupa funcţia care a facilitat săvârşirea infracţiunii, aspect ce nu este inserat în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nu este justificat în nicio manieră de iniţiatorul legii”, precizează judecătorii.
Magistraţii spun că efectele pe care această modificare urmează să le producă trebuie privite, pe de o parte, în raport de termenele de prescripţie, şi, pe de altă parte, prin raportare la caracteristicile infracţiunii şi derulării procesului penal şi la incidenţa altor dispoziţii de drept penal, precum confiscarea extinsă.
„Reducerea pedepsei are ca efect imediat calcularea termenului de prescripţie ţinând seama de o categorie diferită de infracţiuni, privite de legiuitor ca fiind mai puţin grave, fiind aplicabil un termen de prescripţie de 5 ani care se poate mări la 7 ani şi 6 luni, dacă în cauză se începe urmărirea penală faţă de o persoană. Comparativ, varianta agravată are în prezent un termen de prescripţie de 10 ani, care poate fi prelungit până la 20 de ani, în cazul prescripţiei speciale. Efectul imediat pe care această modificare îl va avea va fi constatarea împlinirii termenului de prescripţie pentru faptele care au fost comise înainte de anul 2011, indiferent dacă acestea sunt în faza de urmărire penală sau în faza de judecată. Un efect similar şi care poate fi analizat statistic a fost generat de modificarea dispoziţiilor articolului 215 alineatul (5) din Codul penal din 1968, printr-o diminuare a pedepsei de la 15 ani la 5 ani”, explică Forumul Judecătorilor.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că Parlamentul are obligaţia de a aştepta şi de a lua în considerare în întregime avizele Comisiei de la Veneţia, sesizată la 28 iunie de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în adoptarea modificărilor legislative preconizate, ca un minim indiciu că statul de drept mai poate funcţiona în România şi pentru a nu pune în dificultate parcursul statului român ca membru al Consiliului Europei.
„Având în vedere statutul României de parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneţia nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătăţirea cadrului normativ, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremaţiei Constituţiei României”, mai arată judecătorii.
