Îngrăşămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masa vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol.
Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite şi alte… plante ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapiţa, muştarul şi altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un îngrăşământ mai complex., potrivit informaților commnicate de Ministerul Agriculturii.
O modalitate eficientă de obţinere şi utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acţiune favorabilă asupra activităţii florei şi faunei solului, pe o perioada de timp de 2-3 ani şi în plus ameliorând proprietăţile fizico-chimice ale solului.
VEZI SI: Un nou președinte la FGCR, o instituție intrată în anonimat de câțiva ani
După modul obţinerii lor, îngrăşămintele verzi pot fi: îngrăşăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de baza şi ocupă terenul întreaga perioadă de vegetaţie; îngrăşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultura ascunsă, cultura în mirişte şi cultura de toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal).
Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice şi nisipoase
(0 vizualizari)
Post-ul Beneficiile îngrășămintelor organice asupra solului apare prima dată în AgroTeca.
Sursa: Beneficiile îngrășămintelor organice asupra solului
