Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
”Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR, apreciind însă că ”incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern.
”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR într-un comunicat.
Instituţia precizează că decizia a fost luată ”pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate”.
”Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat creşterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9 la sută, de la 5,7 la sută în iunie. Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5 la sută, de la 5,8 la sută în iunie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a mărit la 5,7 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6 la sută în august, de la 5,3 la sută în iunie 2025”, arată BNR.
Activitatea economică şi-a accelerat semnificativ creşterea în trimestrul II 2025, la 1,2 la sută, după încetinirea acesteia la 0,1 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.
Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB şi-a stopat descreşterea în trimestrul II 2025, menţinându-se la 0,3 la sută. Cererea internă şi-a accentuat însă pierderea de ritm, în condiţiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat uşor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.
În schimb, evoluţia exportului net şi-a redus considerabil impactul contracţionist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenţei conturate între continuarea creşterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au încetinit puternic creşterea în termeni anuali, în cel din urmă caz şi cu aportul ameliorării balanţei veniturilor secundare, arată BNR.
Grupul Armani caută potenţiali cumpărători pentru un pachet minoritar de acţiuni
Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
