UPDATE: BNR prognozează pentru finele anului viitor un nivel al inflaţiei de 3,4%, inflaţia urmând să atingă 3,2% în iunie 2026, conform Raportului aspra inflaţiei.
„Prognoza ratei anuale a inflaţiei IPC indică o continuare a tendinţei de reducere pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. Din perspectiva componentelor, inflaţia CORE2 ajustat se va diminua gradual şi, ulterior, mai lent pe termen mediu, în timp ce restul coşului va consemna o contribuţie cumulată mai volatilă în prima parte a intervalului proiecţiei, reflectând inclusiv o serie de efecte de bază. Pe termen scurt, dezinflaţia va fi întreruptă temporar în luna iulie 2024, în principal ca urmare a scumpirii carburanţilor (pe fondul majorării accizei). Ulterior, inflaţia va reintra pe traiectoria descendentă, revenind temporar în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2025, la 2,9%, scăderea amplă fiind explicată de efecte de bază favorabile asociate disipării impactului majorării impozitelor indirecte în ianuarie 2024. După o depăşire punctuală a intervalului în trimestrul următor (3,7%), cauzată, de asemenea, de efecte de bază, inflaţia va reveni şi se va menţine în jumătatea superioară a benzii de variaţie până la orizontul proiecţiei”, se spune în raport.
Știre inițială
BNR a luat decizia de a merge cu rata de politică monetară în jos pentru a nu rămâne ”cocoţaţi” cu ea în perioada de toamnă, când probabil că va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să blocheze o decizie de reducere a ratei de politică monetară, a explicat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Principala contribuţie dezinflaţionistă este anticipată a proveni din partea evoluţiei ratei inflaţiei CORE 2 ajustat, cea pe care o urmărim noi şi asupra căreia politica monetară are efect direct. Ce înseamnă asta? Înseamnă că politica monetară este suficient de fermă, de restrictivă. Nu s-a relaxat exagerat. Ne-am dus în jos cu rata de politică monetară în funcţie de cum a evoluat şi inflaţia, ca să nu rămânem (…) cocoţaţi cu rata de politică monetară sus în perioada de toamnă, când probabil că va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să ne blocheze o decizie de reducere a ratei de politică monetară. Gândiţi-vă că mai oricând poate să apară o inversare de mişcări de capital, ieşiri de capital.
Avem cu ce să acţionăm în acest sens, avem rezervă valutară, avem metode de a steriliza, nefolosite, de a steriliza excedentul de lichiditate. Deci putem să reacţionăm. Nu cred că vom putea să mergem pe o reducere a ratei de politică monetară pe un asemenea scenariu negativ”, a declarat Mugur Isărescu, la conferinţa de presă de prezentare a Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Isărescu a făcut în cadrul conferinţei o comparaţie cu privire la nivelul dobânzilor de politică monetară la care se situează băncile centrale din regiune: Ungaria, Polonia şi Cehia. Guvernatorul BNR a spus că banca centrală nu s-a grăbit cu dobânda de politică monetară în sus pentru că nici inflaţia nu a „explodat” tare, şi nu a coborât extrem de repede, cum au făcut banca Ungariei, a Poloniei şi apoi a Cehiei, pentru că inflaţia a mers mai uşor în jos.
România a aplicat în acest caz principiul „higher for longer” – mai sus pentru mai mult timp, iar aceasta a generat discuţii, inclusiv de ce nu a fost scăzută dobânda începând din luna mai. BNR a redus dobânda de politică monetară pe măsură de a coborât rata inflaţiei, a explicat guvernatorul.
Vezi și BNR: Rata creditelor neperformante a crescut în 2024
„Ce vreau să vă spun este, atenţie, nu folosim ideea că am început un ciclu de relaxare a politicii montare. Nu folosim cuvântul de relaxare a politicii monetare pentru că avem dobânzi real pozitive faţă de trecut, da, şi nu suntem prociclici. Având o politică fiscală expansionistă, deficite mari, regula noastră este să păstrăm o anumită restrictivitate, o anumită… Cum o calculăm, e o temă de dezbatere. Vă invit în septembrie să facem aici o dezbatere despre restrictivitatea politicii monetare. Dar nu este politica monetară prociclică. Nu stimulăm prea multă economia. O stimulează suficient politica fiscală. Suntem foarte atenţi. Facem, ca să am o exprimare aşa, mai sugestivă, dar în contextul în care e folosită noţiunea pe plan internaţional, facem un reglaj fin. Suntem foarte atenţi cu cât reducem rata de politică monetară. Da. Deci cu cât reducem mai degrabă fermitatea. Politica monetară rămâne, comparativ, fermă”, a afirmat Mugur Isărescu.
Banca Naţională a Românei a decis în cadrul ultimelor şedinţe ale Consiliului de Administraţie reducerea dobânzii de politică monetară, din iulie şi august, cu câte 0,25 puncte procentuale, ajungând la 6,50% în prezent.
