Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) în Consiliul Economic şi Social (CES) au avizat nefavorabil propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a preţului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele energo-intensive expuse comerţului internaţional.
Sindicatul acuză politicienii că ignoră criza energetică, iar acum vor să o subvenţioneze din bani publici şi avertizează că nota de plată riscă să fie suportată, direct sau indirect, tot de cetăţeni.
”În loc să explice de ce România continuă să aibă preţuri ridicate la energie, să deblocheze investiţiile în producţie şi stocare şi să investigheze modul în care se formează preţurile pe piaţă, parlamentarii se comportă ca agenţi constatatori şi bagă mâna adânc în buzunarele contribuabililor, venind cu o nouă schemă de ajutor de stat. Nota de plată riscă să fie suportată, direct sau indirect, tot de cetăţeni. Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) în Consiliul Economic şi Social (CES) au avizat nefavorabil propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a preţului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele energo-intensive expuse comerţului internaţional (B551)”, scrie BNS într-un comunicat oficial.
BNS consideră că proiectul tratează efectele unei pieţe energetice speculative, fără să clarifice cauzele preţurilor ridicate şi fără să ofere garanţii că intervenţia propusă va aduce o reducere reală şi durabilă a preţurilor din piaţă.
”De peste un an, BNS avertizează public asupra problemelor din sectorul energetic. Acum ni se propune să plătim pentru efectele unei crize ale cărei cauze nu au fost lămurite. În iulie 2025, imediat după reliberalizarea pieţei energiei, BNS a dat publicităţii un studiu amănunţit asupra pieţei de energie, semnalând o multitudine de comportamente specialitive, precum şi erori de politică publică care cereau intervenţia imediată a Guvernului, ANRE şi Protecţiei consumatorului, astfel încât creşterea preţurilor la energie să fie domolită. În locul unor răspunsuri concrete, am primit tăcere. Pe 18 august 2026, BNS a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui României, atrăgând atenţia asupra Legii nr. 171/2026, care vizează, printre altele, achiziţia de către Rezervele statului de gaze naturale la un preţ mult supraevaluat, cu dublu impact: asupra viitoarelor preţuri la gaze naturale pe piaţa românească şi asupra preţului la energie electrică pentru acei producători care utilizează gazul natural ca materie primă în procesul tehnologic”, subliniază sindicatul.
BNS mai spune că a solicitat organizarea unei dezbateri la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru analizarea implicaţiilor acestei decizii asupra securităţii energetice a României. Apelul nostru a rămas fără răspuns.
”Pe 31 august 2026, BNS a solicitat public convocarea de urgenţă a conducerii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacităţi de producţie şi stocare a energiei electrice. Nici acest apel nu a primit un răspuns public care să clarifice problemele semnalate. Pe 8 septembrie 2026, BNS a solicitat constituirea de urgenţă a unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei şi gazelor, pentru a analiza impactul preţurilor ridicate asupra populaţiei şi companiilor, precum şi modul de formare a preţurilor pe piaţă. Câte avertismente mai sunt necesare până când autorităţile vor accepta să explice ce se întâmplă pe piaţa energiei? De ce este mai simplu să risipeşti bani publici decât să calmezi creşterile explozive de preţuri, să deblochezi investiţii inteligente şi să consolidezi o piaţă de energie decentă atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali?”, întreabă BNS.
Blocul Naţional Sindical explică de ce au avizat nefavorabil proiectul de lege.
”Companiile au instrumente de negociere. De ce trebuie să intervină statul înainte de a clarifica funcţionarea pieţei? Cadrul european şi legislaţia naţională permit marilor consumatori industriali să negocieze contracte bilaterale pe termen lung pentru achiziţia de energie electrică, inclusiv contracte de tip PPA (Power Purchase Agreements). Regulamentul (UE) 2024/1747 face parte din cadrul european de reformare a pieţei energiei electrice şi urmăreşte, între altele, facilitarea accesului la contracte pe termen lung şi creşterea predictibilităţii preţurilor”, arată BNS.
BNS mai spune că România nu are nevoie doar de subvenţii ci are nevoie de capacităţi de producţie şi stocare.
”România dispune de resurse energetice diversificate şi de capacităţi importante de producţie, inclusiv hidroenergie, energie nucleară şi energie regenerabilă. Cu toate acestea, disponibilitatea energiei la momentul şi în locul în care este necesară rămâne esenţială pentru funcţionarea pieţei. Capacităţile de stocare sunt indispensabile pentru valorificarea energiei regenerabile, echilibrarea sistemului şi gestionarea diferenţelor dintre producţie şi consum. Fără infrastructură suficientă, energia produsă în anumite intervale nu poate fi utilizată eficient pentru acoperirea cererii din alte momente”, menţionează sindicatul.
În opinia BNS, prioritatea trebuie să fie accelerarea investiţiilor în producţie, reţele şi stocare, eliminarea blocajelor administrative şi asigurarea unui cadru de reglementare predictibil.
Kálnoky Castle Concerts marchează doi ani cu seri dedicate muzicii de film și universului Disney
”Nu putem construi o politică energetică pe termen lung din subvenţie în subvenţie. O schemă temporară de sprijin nu ţine locul investiţiilor şi nu garantează reducerea costurilor pentru economie şi populaţie”, afirmă BNS.
BNS întreabă, dacă statul acoperă până la 50% din costuri, cine mai are interesul să negocieze un preţ mai bun?
”Schema propusă prevede sprijin pentru reducerea temporară a costului energiei electrice pentru anumite întreprinderi energo-intensive. BNS avertizează că o astfel de intervenţie, dacă nu este însoţită de garanţii şi mecanisme eficiente de control, poate diminua presiunea exercitată de beneficiari asupra furnizorilor pentru obţinerea unor preţuri competitive. Banii publici NU trebuie să devină o plasă de siguranţă pentru preţuri pe care autorităţile nu au reuşit să le explice şi să le corecteze”, precizează sindicatul.
