Construcția Catedralei Mântuirii Neamului a început în decembrie 2010. Au trecut aproape opt ani, iar astăzi poate fi văzută cum se înalță de la unele dintre geamurile Palatului Parlamentului, ori de pe Calea 13 septembrie. De-a lungul acestor ani au existat dispute în spațiul public vizavi de banii care se asigură de la stat pentru clădire. Totuși, lucrările au continuat, continuă și azi și vor continua în următorii ani pentru că, deși se va termina construcția, Catedrala nu va fi gata pe 25 noiembrie 2018 când va fi sfințită, ci după ce se va finaliza împodobirea. Adică în 2024.
Până acum costurile construcției s-au ridicat la 102 milioane euro
Patriarhia a contribuit cu 20%
Între 25 noiembrie și 1 decembrie 2018 se vor derula „zilele sfințirii Catedralei”
Excedentul bugetar al BOR fost reportat pentru a putea fi utilizat pentru susținerea activității curente, întreținerea și funcționarea lăcașurilor de cult, pentru acțiuni specifice de furnizare în nume propriu și/sau în parteneriat de servicii sociale
Conform informațiilor de pe site-ul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), această catedrală era necesară deoarece actuala este neîncăpătoare, fiind construită în 1658 ca biserică de mănăstire, iar în 1668 a devenit provizoriu Catedrală metropolitană. Acest provizorat a durat până în 1925, când a deveni, iar, patriarhală.
“Fiind o Catedrală mică, mulţi credincioşi participă la slujbele ei stând afară, în curtea Catedralei, uneori în frig, alteori în caniculă sau în ploaie”, spune Patriarhia.
Construcția a început în 2010. În 2017, de exemplu, peste 650 de muncitori lucrau în trei schimburi pe toate zonele construcției. Pentru a nu exista sincope în executarea lucrărilor, şantierul era aprovizionat cu materialele necesare desfăşurării activităţii într-un ritm optim.
Din 2010 până în prezent s-au vehiculat, în presă, diferite sume referitoare la valoarea construcției, dar ultimele estimări, din 2017, menționau suma de 80 milioane euro, cifră anunțată chiar de Patriarhie. Se pare că astăzi valoarea este mai mare.
Unde am ajuns astăzi
Părerile sunt împărțite cu privire la banii folosiți în privința construcției. Cel mai recent scandal a fost când s-a prezentat proiectul rectificării bugetare. Prin acest document se acordă 115,5 milioane lei prin Secretariatul General al Guvernului pentru că, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, „este normal, logic, de bun simț și legal” să fie alocați bani pentru catedrală, pentru ca în luna noiembrie să aibă loc prima slujbă.
Construcția Catedralei a costat, până acum, 102 milioane euro, conform datelor Patriarhiei Române, transmise la solicitarea HotNews.ro.
Procentul reprezentat de contribuția Bisericii Ortodoxe Române este de aproximativ 20% din sumă. Rezultă, astfel, că donațiile oferite de credincioși, Guvern și primării se ridică la peste 80 milioane euro. În cele 102 milioane euro nu sunt incluse și sumele care se vor acorda după adoptarea rectificării bugetare de către Guvern, de 115,5 milioane lei (circa 24,8 milioane euro).
Patriarhia ne-a spus că sursele de finanțare sunt menite să pună în lumină „jertfa eroilor români din toate timpurile, în primul rând a celor care și-au dat viața în Războiul de Independență, în urma căruia s-a putut întemeia Statul Român modern”.
Când vor avea loc primele slujbe
“Ca proiect menit să onoreze inclusiv aniversarea Centenarului (singurul proiect major, consistent și coerent din România ultimilor ani), Catedrala Națională va fi sfințită într-o primă etapă pe data de 25 noiembrie 2018. Este vorba despre sfințirea Altarului, care va fi finalizat. Între 25 noiembrie și 1 decembrie 2018 se vor derula „zilele sfințirii Catedralei”, zile în care vor fi oficiate slujbe speciale de pomenire a tuturor eroilor români și în care se vor consuma evenimente dedicate Anului Centenar”, ne-au spus reprezentanții Patriarhiei.
Catedrala va intra în deplină folosință, potrivit acestora, după finalizarea tuturor lucrărilor de amenajare/ finisare care privesc în primul rând realizarea mozaicurilor ce vor împodobi interiorul Catedralei. Aceste lucrări se vor desfășura intens în următorii câțiva ani, dar între timp, cu ocazia marilor sărbători sau evenimente de importanță națională, se vor putea oficia slujbe religioase în interior.
Întrebați despre excedentul înregistrat anul trecut, oficialii Bisericii ne-au precizat că „atât la data depunerii bilanțului, cât și până în prezent, excedentul realizat la 31.12.2017 în valoare de 2.560.997 lei a fost reportat pentru a putea fi utilizat în funcție de necesități, în anii următori, pentru susținerea activității curente, întreținerea și funcționarea lăcașurilor de cult, pentru acțiuni specifice de furnizare în nume propriu și/sau în parteneriat de servicii sociale. Așadar, orice „excedent” este alocat susținerii activităților legate de cult, susținerii proiectelor misionare, filantropice și culturale (conform Statutului de organizare și funcționare al BOR și Legii Cultelor)”.
De asemenea, BOR ne-a spus că în ultimii 10 ani suma alocată activităților social-filantropice a fost de 150 milioane de euro.
Ce a mai zis Biserica:
Ar fi edificatoare comparația cu orice altă instituție privată sau de utilitate publică din România în acest sens (al activităților social-filantropice n.r.), mai ales în contextul în care misiunea fundamentală a Bisericii, a oricărei Biserici, este una eminamente liturgică, din care derivă în mod firesc acțiunea caritabilă.
Contribuția concretă a Bisericii la prosperitatea cetățenilor este majoră, dar necuantificabilă și trebuie descifrată în registrele multiple de influență pe care Biserica prin toate acțiunile sale o are asupra societății: spiritual, moral, cultural, caritabil.
Dincolo de beneficiile sociale aduse de instituțiile social-filantropice (centre cu varii profiluri: pentru copii, bătrâni, femei – victime ale violenței, în număr total de peste 700 la nivelul Patriarhiei Române), există mii de persoane care beneficiază săptămânal de actele de milostenie ale oamenilor credincioși care participă la slujbele religioase.
“Există în țară sute de cantine pentru oameni vârstnici și săraci, cantine care funcționează pe lângă biserici și cu sprijinul exclusiv al acestora; lor li se adaugă numeroase centre de after-school care funcționează de asemenea pe lângă biserici. Acestora li se adaugă orfelinate, aziluri pentru vârstnici, centre de zi pentru copii și persoane vulnerabilizate social etc.”, au precizat reprezentanții BOR.
De Vlad Mitu
