Pe 20 iunie, Sala Palatului va găzdui Brain Event 2026, o conferință dedicată sănătății creierului, longevității și noilor tehnologii utilizate pentru evaluarea funcționării cerebrale. Printre invitați se numără cercetătorul David Sinclair de la Harvard Medical School, specialistul în somn Matthew Walker, psihiatrul Daniel Amen și neurochirurgul Vladimir Ciurea.
Dincolo de prezența unor nume cunoscute, unul dintre subiectele aflate în centrul evenimentului este brain mapping-ul (QEEG), o tehnologie care își propune să analizeze activitatea electrică a creierului și să ofere informații despre modul în care acesta funcționează.
Ce este, de fapt, brain mapping-ul?
Brain mapping-ul utilizat în cadrul evenimentului are la bază electroencefalografia (EEG), o metodă folosită în medicină de aproape un secol pentru înregistrarea activității electrice a creierului. Varianta cantitativă, cunoscută sub denumirea de QEEG (Quantitative EEG), permite analizarea computerizată a semnalelor cerebrale și compararea acestora cu baze de date și modele statistice.
Vezi și Generația Alfa și creierul digital: Cum schimbă tehnologia dezvoltarea copiilor
Potrivit organizatorilor, această tehnologie poate identifica tipare asociate stresului, anxietății, insomniei, epuizării psihice sau dificultăților de concentrare. Pe baza rezultatelor, pot fi dezvoltate programe personalizate de antrenare cognitivă și neurofeedback.
Cum leagă Diana Palotaș trauma de activitatea creierului
Într-un interviu acordat revistei Psychologies, Diana Palotaș, fondatorul Neuros Europe și organizatorul Brain Event 2026, susține că experiențele traumatice pot influența pe termen lung modul în care funcționează creierul.
Ea explică faptul că, în urma unor evenimente puternic stresante, creierul poate rămâne într-o stare prelungită de alertă, asociată unor tipare specifice de activitate electrică. Potrivit acestei perspective, unele persoane ajung să funcționeze predominant în stări de hipervigilență, anxietate sau suprasolicitare, chiar și după dispariția pericolului inițial.
Palotaș afirmă că brain mapping-ul poate ajuta la identificarea acestor tipare și la monitorizarea procesului de reglare a activității cerebrale.
Ce este confirmat științific și unde încep dezbaterile
Faptul că activitatea electrică a creierului poate fi măsurată prin EEG și QEEG este bine documentat și utilizat în practica medicală și în cercetare. De asemenea, există numeroase studii care arată că stresul, anxietatea, lipsa somnului și diferite afecțiuni neurologice influențează activitatea cerebrală.
În schimb, comunitatea științifică discută în continuare limitele unor aplicații comerciale ale brain mapping-ului și ale neurofeedback-ului. Deși există cercetări promițătoare în anumite domenii, nu toate afirmațiile privind optimizarea performanței cognitive sau modificarea rapidă a unor tipare comportamentale beneficiază de același nivel de consens științific.
De ce atrage interesul această tehnologie
Interesul pentru brain mapping vine din dorința de a transforma simptome greu de descris — oboseala mentală, stresul cronic, dificultățile de concentrare sau insomnia — în date măsurabile. Ideea de a „vedea” activitatea creierului și de a înțelege mai bine modul în care acesta reacționează la experiențele de viață reprezintă una dintre temele centrale ale neuroștiințelor moderne.
Brain Event 2026 își propune să aducă aceste subiecte mai aproape de publicul larg, într-un moment în care cercetarea asupra creierului, somnului și longevității cunoaște o dezvoltare accelerată.
