Revoluția panourilor fotovoltaice ajunge la terasele blocurilor de locuințe cu amprentă mare la sol. Cu investiții între 1.500 de euro și 4.000 de euro de apartament, oamenii ar putea scăpa de cheltuielile de întreținere și ar avea anual sume generoase pentru investițile în spații comune.
La București au început să apară astfel de proiecte. REPORTER DE IAȘI a făcut o simulare privind ce ar însemna acoperirea unui bloc cu terasă generoasă și rezultatele sunt pozitive. Imobilul ar avea anual zeci de mii de euro puși deoparte pentru reparații curente și pentru facturi.
Un bloc din Iași are 3.500 mp de terasă
Calculul a fost realizat pentru blocul Cina, care are una dintre cele cele mai mari terase din Iași – 3.500 mp. Dacă locatarii unui bloc decid împreună montarea unui sistem de panouri fotovoltaice, primul pas este realizarea unui studiu care să arate dacă acoperișul ține la presiunile viitoare – greutate și forța vântului asupra panourilor.
„Nu este costisitor acest studiu, se face imediat și nici nu este necesar în toate cazurile, pentru că greutarea panourilor moderne este de aproximativ 10-11 kg/mp”, a precizat Angela Vasile, reprezentanta unei firme care montează panouri fotovoltaice.
Pentru imobilul studiat, greutatea totală asupra terasei ar fi de maxim 35 de tone, nesemnificativ raportat la întreaga suprafață.
„Cel mai mare impediment nu este tehnic ci ține de voința oamenilor. Sunt puține cazurile în care toți dintr-un bloc se pun de acord să realizeze un astfel de proiect”, a mai spus reprezentanta firmei.
Investiția: 1.100 de euro/apartament
Pentru un hectar de parc fotovoltaic făcut în câmp deschis, cu o putere instalată de 1 MW, investiția este de aproximativ 800.000 de euro.
În cazul terasei blocului de 3.500 mp, specialistul a calculat că ar fi posibilă instalarea unor panouri care să asigure 250-270 KW, astfel că investiția este de aproximativ 250.000-300.000 de euro.
„Costurile actuale, cu tot cu invertoare, sunt de 1.100 euro/KW. Deci la 250 de KW ar fi 275.000 de euro, iar la 270 KW înseamnă 297.000 de euro. În plus, realizarea unui câmp de până la 400 KW se face cu racordarea la un punct de transformare”, a mai spus Angela Vasile.
Având o putere de peste 200 de KW, blocul va beneficia de compensare financiară după ce injectează curent în rețea.
În Blocul Cina există 7 scări, fiecare având 40 de apartamente, în total 280 de apartamente. La o investiție în sistemul de pe acoperiș de 300.000 de euro, ar rezulta o medie de 1.071 de euro pentru fiecare apartament. Costurile ar putea fi diferite în funcție de suprafața locuințelor, în imobil existând apartamente cu 2, 3 sau 4 camere.
Sistemul se amortizează în 6 ani
Un sistem fotovoltaic de 1 KW produce anual 1.200 KWh, având o orientare optimă. Un sistem de maxim 270 de KW, cum este cel care ar putea fi montat pe Blocul Cina, ar avea o producție anuală de 324.000 KWh, monetizând, la 0,8 lei/KWh, ar fi 51.000 de euro.
La această sumă, sistemul ar fi amortizat integral în 6 ani, în condițiile în care panourile pot fi utilizate până la 25-30 de ani, având în timp o scădere de 25% a energiei produse.
Presupunând că 25% din producția anuală (81.000 KWh) merge către consumul comun al blocului – lifturi, iluminat, încălzire spații comune – și 75% din producție merge în rețea (243.000 KWh), sistemul de pe Blocul Cina ar putea produce anual 194.000 de lei (38.000 de euro).
Citește și: Dan Dungaciu este suspect pentru abuz în serviciu într-un dosar DNA
Blocurile pot deveni independente energetic
Conform legislației, banii obținuți din exploatarea spațiilor comune ale unui imobil pot merge doar către nevoile comune ale locatarilor. Cu alte cuvinte, din cei 38.000 de euro care merg direct în conturile asociației, se plătesc exclusiv facturi pe asociaiție: curent electric, căldură pe casa scării, reparații lift și altele.
„Un proiect comun pentru un bloc care ar avea un astfel de proiect ar fi ca, din banii strânși în câțiva ani, locatarii să monteze un sistem de pompă de căldură de mare capacitate. Teoretic este realizabil.
Există pompe de căldură de peste 120 de KW care costă 200.000 de lei, iar câteva din acestea ar acoperi necesarul pentru 280 de apartamente. Avantajul ar fi enorm, oamenii nu ar mai plăti apă caldă, încălzire sau răcire pentru că s-ar consuma curent electric din panourile care deja există”, a spus Angela Vasile, expert în energie alternativă.
Până la montarea unor pompe de căldură, blocul și-a strânge în câțiva ani fondurile necesare unui termosistem nou și modern, care ar eficientiza consumul de energie.
„Discuții despre montarea pe bloc a unor panouri fotovoltaice am avut cu locatarii, tocmai cu ideea de a strânge bani investițiile comune. Am văzut că la București sunt blocuri cu panouri. Multe apartamente sunt închiriate, pe proprietari nu-i interesează direct scăderea unor cheltuieli.
Este greu să le spun că, plătind 1.000 de euro, vor obține mai mult în câțiva ani”, a explicat Gabriel Ghergheșanu, președintele uneia dintre cele două asociații de proprietari din Blocul Cina.
Citește și: 70 de foști inculpați interceptați de procurorii DNA cer despăgubiri de la stat
În București au apărut blocurile cu fotovoltaice
La nivel național există inițiative ale unor entități care unifică efortul proprietarilor din mediul urban pentru a-i ajuta să-și monteze sisteme fotovoltaice pe blocuri.
Un exemplu este Asociația Între vecini, care oferă sprijin tehnic și financiar asociațiilor care doresc să monteze panouri pe blocuri.
Datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată că, la finalul primului semestru al anului 2023, capacitatea proiectelor care se înscriu la „prosumatori” a ajuns la 973 MW. Această capacitate este echivalentul unor investiţii de 1 miliard de euro.
În România existau, la finalul anului trecut, 40.159 de prosumatori, dintre care 4.252 persoane juridice.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
