Postul Crăciunului durează 40 de zile și este cel mai lung din an. În acest an, ziua de lăsatul secului este marți, 14 noiembrie, așadar, perioada de post începe miercuri, 15 noiembrie, și ține până în 24 decembrie inclusiv. În această perioadă, românii nu mai mănâncă alimente de dulce și respectă o serie de tradiții și obiceiuri. Iată care sunt acestea:
Postul Crăciunului 2023: când începe și ce se mănâncă în această perioadă
Postul Crăciunului are o importanță mare pentru credincioși. Acesta este unul dintre cele două mari posturi din cursul anului și amintește de postul de 40 de zile al profetului Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea Tablelor Legii. În plus, Postul Crăciunului mai este numit și Post al bucuriei, fiind multe zile cu dezlegare la pește, mai exact 14 zile.
În ziua dinaintea Postului Crăciunului, pe 14 noiembrie, femeile trebuie să curețe vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă. În plus, este bine să strângeți toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă și să le aruncați spre răsărit.
În seara de Lăsatul secului se servesc fripturi, prăjituri, plăcinte și vin, aceasta fiind singura seară când se mai poate mânca de dulce.
În Postul Crăciunului, credincioșii nu au voie să consume alimente de origine animală, ouă, dar nici produse care conțin lapte ori alte lactate. Totodată, în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin.
Ce reguli se respectă
Postul Crăciunului vine cu mai multe reguli și restricții care sunt respectate de credincioși. Deși o parte importantă a perioadei de post este abținerea de la anumite bucate, există și excepții, una dintre ele fiind dezlegarea la pește.
Potrivit rânduielilor bisericești, dezlegarea la pește trebuie privită drept o răsplată de către credincioșii care postesc, dar și o modalitate prin care să fie sărbătorit Iisus Hristos.
Conform doxologia.ro, dezlegarea la pește are o semnificație aparte în creștinism. Zilele cu dezlegarea la peşte sunt privite ca o bucurie şi o celebrare a Mântuitorului, care a fost simbolizat în primele veacuri ca Peşte, literele acestui cuvânt în limba greacă ICHTIS – fiind iniţialele expresiei „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul”. Mai mult, Iisus Hristos şi-a ales apostolii dintre pescari, aşa că peştele are o semnificaţie remarcabilă în creştinism.
Descoperă și: Cele mai frumoase târguri de Crăciun în anul 2023. Unde să mergi în decembrie
Tradiții și obiceiuri în Postul Crăciunului
Potrivit tradiției, de Lăsatul Secului, oamenii petrec în familie, bucurându-se de preparate culinare alese, mai ales că începând cu prima zi a Postului Crăciunului vor renunța la o serie de alimente. Din bătrâni, se spunea că, după Lăsatul Secului este bine ca oalele să fie pusă cu gura în jos, atunci când sunt depozitate, pentru ca cei din casă să fie feriți de boli ori probleme.
În Postul Crăciunului, în multe zone din țară, se organizează șezători de iarnă. Întâlniri organizate între săteni, pentru a sta de vorbă și pentru a împărtăși informații. Sunt seri vesele, în care se cântă colinde și se discută despre sărbătoarea Crăciunului.
Ce este obiceiul bătutul pernelor
În unele zone din țară, există obiceiul bătutul pernelor. Un obicei pe care îl respectă fetele tinere, nemăritate, pentru a-și găsi ursitul. Una dintre superstițiile perioadei este că, dacă pieptul găinii care este gătită, înainte de post, este mare și gras, atunci se spune că va urma o iarnă grea, geroasă și viscolită.
Însă dacă pieptul este mic și fără grăsime, atunci iarna va fi mai blândă. În ajunul Sfântului Andrei, pe data de 29 noiembrie, în Postul Crăciunului, se spune că este bine să se ungă ușile și ferestrele cu usturoi, deoarece protejează casa de spiritele rele.
De Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie, este bine să se mănânce bucate care conțin usturoi, pentru sănătatea trupului. În apropierea Crăciunului, de Ignat, pe 20 decembrie, nu se spală haine. Este bine ca de Ignat să se taie porcii, unul dintre obiceiurile de Crăciun păstrate în multe zone ale țării. Se spune că vederea sângelui aduce noroc și apără de boli.
