După ce Donald Trump a fost confirmat de electorii americani drept noul Președinte al SUA, liderii lumii se întreabă când și în ce fel va pune stop războiului din Ucraina, așa cum a promis. Se pare că există mai multe planuri de încetare a războiului, scrie The Wall Street Journal, puse la cale de consilierii în politică externă apropiați lui Trump.
Promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina până în ziua investirii sale ca președinte în data de 20 ianuarie 2025 îl pune acum în situația de a trebui să aleagă între propunerile avansate de consilierii săi. Toate variantele au în comun o întrerupere bruscă a politicii lui Biden de înarmare a Kievului pentru „atât timp cât este nevoie”.
Pe parcursul campaniei sale pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat chestiunea războiului din Ucraina, avertizând că aceasta a făcut mai posibil un al Treilea Război Mondial și că Kievul a obținut de la SUA arme în valoare de miliarde de dolari în mod gratuit. Președintele ales a spus că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa negocierilor, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru.
„Nu vă pot oferi acele planuri pentru că dacă vă dau acele planuri, nu voi mai putea să le folosesc”, a spus Trump în timpul campaniei.
De fapt, Trump nu a aprobat un anume plan de pace și nici nu a specificat modul în care îl va convinge pe președintele rus Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze. Consilierii au oferit idei, dar doar președintele ales, în consultare cu cei mai de încredere colaboratori ai săi, va decide cum să gestioneze această chestiune diplomatică sensibilă și cu mize mari, au precizat surse apropiate lui Trump.
„Oricine care pretinde că are informații în privința planurilor lui Trump cu privire la Ucraina pur și simplu nu știe despre ce vorbește sau nu înțelege că el ia propiile decizii în probleme de securitate națională, în special pe o problemă atât de importantă ca aceasta”, a spus un fost consilier al Consiliului Național de Securitate din timpul administrației Trump.
Vezi și Kamala Harris l-a sunat pe Donald Trump pentru a-l felicita
Ca și în primul mandat al lui Trump, diferite facțiuni vor concura pentru a influența politica externă a republicanului. Aliați mai vechi, cum ar fi Mike Pompeo, fostul secretar de stat aflat acum în cărți pentru a conduce Pentagonul, ar putea pleda pentru o înțelegere care să nu ofere Moscovei o victorie majoră. Alți consilieri, în special Richard Grenell, un candidat de top pentru a conducerea Departamentului de Stat sau pentru a deveni consilier pentru securitate națională, ar putea acorda prioritate dorinței lui Trump de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă să forțeze Kievul să facă concesii semnificative.
Toate propunerile sunt în opoziție cu abordarea lui Biden de a lăsa Kievul să dicteze când ar trebui să înceapă discuțiile de pace. În schimb, consilierii președintelui ales recomandă în mod la unison înghețarea războiului, validând faptul că Rusia confiscă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei și forțând Kievul să-și suspende temporar încercarea de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Un scenariu propus în cercul de consilieri lui Trump, despre care nu au fost informații până acum, se axează pe ideea ca autoritățile de la Kiev să promită că nu vor adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a descuraja un viitor atac rusesc.
Conform acestui plan, linia frontului ar fi înghețată și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 800 de mile. Cine va supraveghea acel teritoriu rămâne neclar, dar un consilier a spus că forța de menținere a păcii nu va implica trupe americane și nici nu va proveni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite.
„Putem oferi asistență și alt tip de sprijin, dar țeava armei va fi a europenilor”, a spus un membru al echipei lui Trump. „Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Polonezii, germanii, britanicii și francezii trebuei să o facă.”
Această propunere, în unele privințe, s-a regăsit în comentariilor făcute de vicepreședintele ales JD Vance în timpul unui interviu din septembrie. Atunci a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea implica o zonă demilitarizată „puternic fortificată, astfel încât rușii să nu invadeze din nou”. Rusia, a continuat Vance, ar putea să păstreze teritoriul pe care l-a cucerit și ar putea obține garanții în privința neutralității Ucrainei.
Ucraina „Nu se alătură NATO, nu se alătură niciuneia dintre aceste tipuri de alianțe”, a spus el în acdrul podcastului „The Shawn Ryan Show”.
La începutul acestui an, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au lucrat la Casă Albă în cadrul primului mandat al lui Trump, i-au prezentat lui Trump un plan care include restricționarea armelor pentru Ucraina până când Kievul va fi de acord să înceapă discuțiile de pace cu Rusia. Ucraina ar putea încerca în continuare să recâștige teritoriul pierdut, dar ar trebui să facă acest lucru prin negocieri diplomatice.
Nu este clar lacare dintre aceste strategii va recurge Trump, dar orice demers de a determina inițierea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, ca să nu mai vorbim despre finalizarea unui acord, se confruntă cu multe capcane.
În primul rând, Ucraina și Rusia au obiective de război foarte diferite și nu au nicio dorință să le modifice. Trupele rusești avansează încet, dar constant în Ucraina, iar în acest context, Kremlinul și-a arătat foarte puțină disponibilitate spre negociere. În schimb, ae ca obiectiv escaladarea conflictului cu atacuri hibride în afara granițelor sale, cum ar fi operațiunile de sabotaj în Europa.
„Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse”, a scris miercuri Dmitri Medvedev, un oficial rus de vârf, pe platforma X, după victoria lui Trump în fața vicepreședintei Kamala Harris, candidatul democrat la președinție.
De asemenea, va exista o atitudine rigidă a unora dintre aliații NATO, care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca o amenințare imediată la adresa propriei securități. Elina Valtonen, ministrul de Externe al Finlandei, a spus că nu i s-a adus la cunoștință nicio propunere din partea echipei lui Trump, dar a declarat că „nu ar trebui să existe nicio negociere fără ca Ucraina să fie de acord cu faptul că negociază și să facă acest lucru în termenii săi”.
Zelenski, a cărui țară este puternic dependentă de SUA în privința asistenței militare și financiare, ar putea – mai ușor decât Putin – să fie forțat de Trump să negocieze, dar liderul ucrainean ar trebui să se confrunte cu opinia publică ucraineană care vede cedarea de teritoriu ca o capitulare în fața Moscovei.
Trump a spus că supraviețuirea Ucrainei este importantă pentru SUA, dar l-a criticat în repetate rânduri pe Zelenski, numindu-l „cel mai mare tare om de vânzări”, o poziție care a produs îngrijorare la Kiev în privința faptului că un Washingtonul ar putea face presiuni în privința unui acord care să favorizeze Rusia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a felicitat miercuri pe Donald Trump pentru ”victoria sa impresionantă în alegeri” și a declarat într-o postare pe X că așteaptă să colaboreze cu acesta pentru pacea în regiune, potrivit AP.
Îmi amintesc de extraordinara noastră întâlnire cu președintele Trump în septembrie, când am discutat în detaliu despre parteneriatul strategic Ucraina-SUA, despre Planul Victoriei și despre modalitățile de a pune capăt agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Apreciez angajamentul președintelui Trump față de abordarea „pace prin dârzenie” în afacerile globale. Acesta este exact principiul care poate aduce practic pacea justă în Ucraina mai aproape. Am speranța că îl vom pune în aplicare împreună.