Dacă cardinalii romano-catolici nu au ales un nou papă până în a treia zi a conclavului care începe miercuri în Capela Sixtină de la Vatican, atunci lucrurile nu merg conform planului, scrie Reuters.
Scurtele conclave încheiate în câteva zile proiectează o imagine de unitate, iar ultimul lucru pe care îl vor dori cardinalii în robe roşii este să dea impresia că sunt divizaţi şi că Biserica este în derivă după moartea Papei Francisc luna trecută.
„Maximum trei zile”, a prezis cu încredere cardinalul salvadorian Gregorio Rosa Chavez înaintea votului secret, care va începe în Capela Sixtină pe 7 mai.
Durata medie a ultimelor 10 conclavuri a fost de 3,2 zile şi niciunul nu a durat mai mult de cinci. Ultimele două alegeri – în 2005 când a fost ales Papa Benedict şi în 2013 când a apărut Francisc – s-au încheiat în doar două zile.
Conclavul se desfăşoară pe parcursul atâtor runde de vot câte sunt necesare până când un candidat obţine o majoritate de două treimi, declanşând fumul alb care anunţă lumii care aşteaptă că a început un nou papat.
„În mod clar, cu cât ai mai multe buletine de vot, cu atât lucrurile devin mai dificile. Dar semnele sunt că vor să procedeze rapid”, a declarat Giovanni Vian, profesor de istorie creştină la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia.
Unii dintre cei 133 de cardinali aşteptaţi să intre miercuri în Capela Sixtină sunt toţi „papabili” – un posibil papă – de ani de zile. Alţii vor ieşi în evidenţă doar în timpul întâlnirilor zilnice actuale, cunoscute sub numele de congregaţii generale, în care cardinalii discută viitorul Bisericii.
Atunci când Francisc a murit, majoritatea observatorilor de la Vatican i-au văzut pe cardinalul italian Pietro Parolin şi pe prelatul filipinez Luis Antonio Tagle ca fiind candidaţii evidenţi, în urma lor existând o multitudine de alţi posibili candidaţi.
