Potrivit unei informări a CCR, judecătorii au luat această decizie ca urmare a cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea problemelor ce formează obiectul cauzei şi a expertizei contabile extrajudiciare care a fost depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie joi, 15 ianuarie.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) şi a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispoziţiilor art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, informează CCR.
La şedinţa de vineri de la Curtea Constituţională au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, contestaţi la Curtea de Apel Bucureşti.
La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc (acesta din urmă contestat, alături de un alt judecător, Dacian Dragoş, la Curtea de Apel Bucureşti) – au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze. Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
În aceste condiţii, preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat că nici de această dată nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată o decizie, stabilind un nou termen pentru vineri, 16 ianuarie, ora 10.00, după trei amânări.
Tot atunci, judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au explicat de ce au lipsit de la şedinţa din 29 decembrie 2025, menţionând că la şedinţa din ziua precedentă, „un judecător a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii sale, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale”.
Joi, 15 ianuarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat că va depune vineri, la CCR, o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.
”Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale”, au transmis reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Beneficiile utilizării materialelor naturale în designul unei grădini
Aceştia au anunţat că a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia ICCJ va depune la CCR „note suplimentare de susţinere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan”.
”Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, aşa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susţineau magistraţii.
Potrivit acestora, pentru magistraţii de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea pensia de servicu va fi mai mică cu 36% decât cea pe contributivitate, pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35%, pentru cei de la curţile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33%, iar în cazul judecătorilor ICCJ, cu 51% mai mici.
Tot vineri, 16 ianuarie, dar cu o o oră înaintea şedinţei de la CCR, era aşteptată pronunţarea în cazul contestării judecătorilor Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc. La sfârşitul anului trecut, avocata Silvia Uscov a făcut o cerere la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) de suspendare a executării decretului prezidenţial de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător la CCR şi a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeaşi instituţie. La termenul din 5 ianuarie, CAB a amânat pronunţarea pentru vineri, 16 ianuarie. În dosar, fusese înregistrată şi o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, respinsă însă, joi, ca neîntemeiată.
